“Ca să văd, îmi închid, mai întâi, ochii”. Am ales aceste cuvinte ale lui Gaugin pentru că arta Doinei Levintza transcende văzutul într-un mod subtil dar pătrunzător, concret. Orice creație pleacă de la un vis. Ceea ce se vede a fost mai întâi nevăzut. A fost visat, înțeles pe deplin și abia apoi transformat în văzut.
Doina Levintza nu are nevoie de o prezentare anume. O creație grandioasă, de o noblețe spirituală aparte, unică, o viziune cu totul excepțională sunt semnătura “Levintza”. A creat decoruri și costume pentru emisiuni de televiziune, pentru spectacole de teatru, a organizat show-uri de modă. De un indiscutabil bun-gust, costumele Doinei Levintza sunt grele, maiestuoase, personale, nu se pot uita.
A creat costume pentru “Richard al II-lea”, „Richard al III-lea”, pentru „Portretul lui Dorian Gray”, pentru „Societatea de vânătoare”, „Ghilgameș”, a lucrat cu Andrei Șerban, Mihai Mănuțiu, Dragoș Galgoțiu, Gyorgy Harag. O vizită în galeria Doinei Levintza te transpune hipnotic în epoci și spații la care nu ai, altfel, acces. Aici vezi rochia purtată de Oana Pellea în Richard al II-lea, dincolo un altul din Casanova, mici colțuri de vreme peste tot, iar dacă timpul are miros, cu siguranță că miroase a rochii de epocă.
Vino în această seară să vezi un colț de Levintza în stare nealterată, într-o discuție – eveniment cu Marius Tucă. De la șapte, aici, la Aleph News și pe miscareaderezistenta.ro.
“Eu eram precis, tu erai precistă / Eu figurant, tu artistă, / Erai mereu cap de afiş / Pe când eu număram la mărunţiş”.
