Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că Uniunea Europeană ar putea ajunge să aplice măsura suspendării dreptului de vot în Consiliul European, în cazul în care solicitările formulate de Comisia Europeană Polonia privind respectarea statului de drept nu vor primi răspuns pozitiv din partea Poloniei.
În luna februarie expiră termenul de două luni dat de Comisia Europeană executivului de la Varşovia pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional, după un an de relații tensionate între guvernul polonez şi cel comunitar, acesta din urmă invocând o derivă autoritară a formaţiunii conservatoare Dreptate şi Justiţie (PiS).
Jyrki Katainen susține că tratatele europene oferă executivului comunitar posibilitatea de a suspenda dreptul de vot al unui stat membru în Consiliul UE, dar că oficialii europeni încă mai speră să convingă guvernului de la Varşovia să-şi schimbe politica.
Jyrki Katainen şi-a manifestat totuși speranţa că şefa guvernului german, Angela Merkel, ce va avea marţi la Varşovia întâlniri cu oficialii polonezi, va încerca să-i convingă pe aceştia să 'respecte valorile de bază pe care este construită Uniunea Europeană'.
'Nu putem face compromisuri cu statul de drept. Îl respecţi sau nu. Dacă nu, atunci Europa nu poate să tacă', a adăugat vicepreşedintele Comisiei Europene.
Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură pe tema respectării statului de drept în Polonia, un proces cu mai multe etape, ultima fiind suspendarea dreptului de vot al acestei ţări. Însă chiar dacă s-ar ajunge în această ultimă etapă, pentru suspendarea dreptului de vot al unui stat membru este nevoie de consensul celorlalte 27 de state ale UE, iar în cazul Poloniei premierul ungar Viktor Orban a anunţat deja că se va opune unei asemenea decizii.
De când conservatorii formaţiunii Dreptate şi Justiţie (PiS) au câştigat alegerile legislative din octombrie 2014, autorităţile de la Varşovia se află într-un conflict permanent cu Comisia Europeană, din cauza unor măsuri care în opinia oficialilor de la Bruxelles pot afecta în special libertatea presei şi separaţia puterilor în stat.
Principalele divergenţe sunt legate de Tribunalul Constituţional. Disputele pe această temă au început de fapt încă de dinaintea alegerilor legislative, când fostul guvern condus de liberalii din Platforma Civică (PO) a adoptat un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul acestei instanţe, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră.
Dar preşedintele Andrej Duda, provenit din rândurile formaţiunii Dreptate şi Justiţie (PiS), a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au câştigat alegerile şi au preluat conducerea executivului, conservatorii din PiS au revizuit şi ei actul normativ pentru a aduce alţi judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună, împreună cu alte prevederi ce le-au atras criticile că ar dori să-şi subordoneze Tribunalul Constituţional.
În urma presiunilor Comisiei Europene, guvernul conservator polonez a revizuit procesul de reformă al Tribunalului Constituţional, dar oficialii europeni consideră că măsurile propuse în legea ce conţine această reformă nu sunt suficiente pentru garantarea independenţei puterii judecătoreşti.
