Fostul premier polonez, care acum prezidă summitul liderilor europeni, speră să detensioneze relațiile dintre membri UE după ce ministrul de externe luxemburghez a cerut ca Ungaria să fie dată afară din Uniune pe motivul că îi trateaza pe refugiați “mai rău decât pe animalele sălbatice”.Autoritățile maghiare au ripostat acuzând Luxemburgul de faptul că ajută corporațiile să facă evaziune fiscală.
“Nu am venit la Bratislava pentru a ne plânge de milă sau, mai rău, pentru a trece cu vederea provocările pe care le întâmpinăm în acest moment din istoria comunității de după votul din Regatul Unit”, a declarat Tusk. Acesta a făcut apel la liderii țărilor din Uniune să arunce o privire “brutal de onestă” asupra problemelor proiectului european declarând că “nu trebuie să lăsăm această criză să se irosească”.
“Nu putem incepe discuțiile... cu astfel de convingeri visătoare cum că nimic nu este greșit, totul a fost și este în regulă”, a adaugat președintele Consiliului subliniind faptul că “trebuie să îi asigurăm pe cetățeni că ne-am învățat lecția primită de pe urma Brexitului și că suntem capabili să aducem înapoi stabilitatea și simțul unei siguranțe și protecții eficiente”.
Donald Tusk speră să concentreze discuțiile în zone de interes comun, unde există deja consens între cei 27 de lideri europeni, zone precum: siguranța, contra-terorismul și “readucerea sub control a globalizării”.
Premierul maghiar, Victor Orban, a declarat vineri, întru-un interviu la un post de radio, că numărul migranților care ajung în Balcani urmează să crească pe măsura ce condițiile meteorologice se înrăutățesc și rutele maritime spre Italia devin din ce în ce mai dificile. Acesta a promis că țările grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) vor prezenta un plan de rezolvare a problemelor UE.
Oficiali apropiați lui Tusk au declarat că speră la consensuri mici dar simbolice, o întelegere notabilă fiind trimiterea de 200 de grăniceri și 50 de vehicule în Bulgaria pentru a proteja frontiera externă a UE. Aceste forțe suplimentare sunt așteptate să ajungă până luna viitoare.
Deși inițiativa de a întări frontierele externe are susținere din partea mebrilor UE, cotele obligatorii de refugiați și împărțirea costurilor protecției acestora sunt elemente care continuă să pună presiune pe relațiile din interiorul Uniunii. Membri grupului de la Vișegrad se opun cu ferocitate încercarilor executivului european de a îi amenda pentru refuzul de a primi refugiați. Ungaria a refuzat sec să primeasca migranți în cotele impuse de către UE, în timp ce multe alte țări nu au atins cotele respective.
În discursul anual despre starea uniunii, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat că solidaritatea “trebuie să vină din inimă” și că nu poate fi impusă. O sursă din interiorul UE a explicat că este încă neclar ce a vrut să spună Juncker, și este prea devreme pentru a întelege ce schimbări vor avea loc la nivelul politicii acestuia, susținând totuși că acesta este “un semi pas înapoi făcut de către Comisie ce poate reprezenta o cale de ieșire din criză”.
Într-o scrisoare recentă, adresată liderilor europeni, Donald Tusk a declarat că privirea Brexitului ca fiind o problemă strict britanică poate fi o “greșeală fatală”, descriind ieșirea Marii Britanii din UE drept “o încercare disperată de a rezolva probleme pe care milioane de europeni le întampină zilnic”, probleme precum securitatea, moștenirea culturala și modul de viața.
Sentimentul prezent în instituțiile Uniunii Europene este că “Brexitul este un simptom al mai multor probleme”, conform unui diplomat european, acesta adăugând ca ieșirea Regatului Unit din Uniune “nu este un factor decisiv pe cât este un semnal de alarmă”.
Mulți oficiali de la Bruxelles sunt totuși pesimiști cu privire la rezolvarea problemelor Uniunii Europene, motivând că Franța și Germania vor fi mult mai preocupate de campania electorală din 2017, iar asta le modifică substanțial agenda politică, deviind atenția de la îngrijorările și așteptările cetățenilor europeni.
