„Este o propunere nejustificată, inutilă, inaplicabilă și dăunătoare, care ignoră complet interesele naționale”, a declarat reporterilor ministrul de externe ungar, scrie BFMTV
Ungaria a denunţat marţi un acord „neaplicabil” după o întâlnire la Bruxelles a miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, care au convenit să-şi reducă consumul de gaze într-o manieră coordonată în faţa unei noi scăderi drastice a livrărilor ruseşti.
„Este o propunere nejustificată, inutilă, nefuncționabilă și dăunătoare, care ignoră complet interesele naționale”, a declarat reporterilor ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto.
Dintre cei 27, doar Budapesta s-a opus textului, adoptat cu majoritate.
Acordul prevede că fiecare țară va face „tot ce este posibil” pentru a-și reduce, în perioada august 2022 – martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15% față de media ultimilor cinci ani în aceeași perioadă.
În caz de „risc de deficit grav”, un mecanism de alertă va face ca reducerea cu 15% să fie „obligatorie” pentru cei 27, dar acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărei țări.
Acest sistem își propune să pună în comun eforturile în caz de urgență pentru a ajuta în special Germania, care este foarte dependentă de gazul rusesc. Un șoc major pentru economia principală a Europei ar avea inevitabil repercusiuni asupra tuturor celor douăzeci și șapte. De aici și nevoia de solidaritate.
„Temei juridic discutabil”
Planul a făcut în ultimele zile subiectul unor critici puternice din partea mai multor state, în special din sudul Europei. Dacă în cele din urmă au votat compromisul găsit, Ungaria lui Viktor Orban, obișnuită să lupte cu Bruxelles-ul, nu a acceptat.
Dl Szijjarto a numit „temeiul legal dubios”, spunând că securitatea aprovizionării cu energie este „responsabilitatea guvernelor naționale”.
"Oare cineva de la Bruxelles o să le explice maghiarilor că există gaze în Ungaria pe care persoanele fizice și întreprinderile nu le pot folosi? Aceasta este o prostie!"
Ungaria, care se bazează în mare parte pentru consumul său de petrol și gaze rusești, a declarat la jumătatea lunii iulie „stare de urgență” în fața crizei energetice.
Contrar strategiei UE de a se rupe de Moscova, domnul Szijjarto a vizitat Moscova săptămâna trecută pentru a discuta despre cumpărarea a 700 de milioane de metri cubi de gaz suplimentar, care s-ar adăuga celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina.
