În a doua jumătate a secolului, orașele europene s-ar putea confrunta cu valuri de căldură mult mai grave, secetă mai profundă și mai multe inundații dacă temperaturile globale vor continua să crească, au avertizat miercuri cercetătorii.
Temperaturile globale sunt deja cu 1 grad Celsius peste nivelul preindustrial și se estimează că vor crește până la 3 grade sau peste în acest secol dacă scăderea emisiilor poluante nu vor scădea rapid, arată Organizația Națiunilor Unite, conform news.trust.org.
Dacă această creștere se va produce, orașele din Europa Centrală vor avea cea mai mare creștere a temperaturii în timpul valurilor de căldură - între 2 și 14 grade Celsius, în funcție de creșterea temperaturilor globale, susţin cercetătorii de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie.
Cercetătorii, care au studiat impactul creșterii temperaturilor la nivel global între 2,6 grade și 4,8 grade Celsius, au afirmat că orașele din sudul Europei vor vedea cele mai mari creșteri ale numărului zilelor caniculare. Seceta va deveni, de asemenea, mai lungă și mai uscată și - în cel mai rău caz - va ajunge şi în nordul Europei.
"Deja începem să vedem o creștere a undelor de căldură, a secetei și a inundațiilor, deci orașele trebuie să înceapă să se gândească la o adaptare acum sau chiar de ieri", a spus Selma Guerreiro, autorul principal al unui studiu publicat în revista Environmental Research Letters.
Anul trecut, o mare parte din sudul Europei a avut parte de o secetă lungă, ceea ce a provocat incendii de vegetaţie masive și distrugerea recoltelor. Capitala Italiei, Roma, a fost nevoită să închidă fântânile publice din cauza secetei, Marea Britanie și Germania au cunoscut cele mai grave inundații din ultimii ani, iar Parisul a fost forțat să evacueze 1.500 de persoane când Sena s-a revărsat luna trecută. "Există o grămadă de exemple cu vremea extremă care ne lovește", a declarat co-autorul Richard Dawson.
Seceta, care amenință acum aprovizionarea cu apă din Cape Town, Africa de Sud, este un exemplu ferm pentru modul în care orașele trebuie să se adapteze cu mult înainte de secetă sau de inundații.
Odată ce seceta apare și apa începe să dispară, ar putea fi prea târziu pentru a construi un alt rezervor sau o instalație de desalinizare, a spus Dawson. Undele de căldură și inundațiile prezintă probleme similare.
"Așa că trebuie să începeți să vă gândiți mult mai mult în ceea ce privește pregătirea și adaptarea orașelor pentru orice eveniment climatic", a declarat el pentru Thomson Reuters Foundation.
Oraşele pot construi o infrastructură mare, cum ar fi rezervoare sau bariere împotriva inundațiilor, sau pot face mai multe modificări incrementale în mod repetat, a spus el.
De asemenea, clădirile ar putea fi proiectate astfel încât să fie mai răcoroase în mod natural, să utilizeze mai puțină apă sau să fie mai rezistente la inundații. Oamenii, de asemenea, își pot schimba comportamentul pentru a folosi mai puțină apă, a spus el.
"O combinație a tuturor acestor lucruri este probabil cea mai bună cale de a ne adapta", a spus Dawson. Dacă un oraș își poate reduce nevoia de apă sau expunerea la riscurile climatice - prin reducerea numărului de oameni care locuiesc în zone inundabile, de exemplu - atunci vulnerabilitatea sa generală scade, a mai spus el.
"Și dacă facem clădirile mai rezistente la inundații și căldură și utilizăm mai eficient resursele de apă, atunci putem crea mai mult spațiu pentru adaptarea la evenimente extreme", a conchis cercetătorul.