Reţelele de extremă-dreapta din Germania sunt mult mai extinse decât ar părea, infiltrându-se în sistemul militar şi chiar în instituţii, notează cotidianul The New York Times, atrăgând atenţia asupra conspiraţiei unui grup neonazist care plănuia asasinarea adversarilor politici.
Planul era înspăimântător de concret.
Grupul intenţiona să captureze adversari politici şi activişti care apără imigranţi şi refugiaţi, să îi urce în camioane şi să îi ducă într-un loc secret.
Apoi, i-ar fi omorât.
Unul dintre membrii grupului cumpărase deja 30 de saci mortuari, iar pe lista de achiziţii figurau mai mulţi saci şi var nestins, pentru descompunerea materiei organice, potrivit anchetatorilor.
Printre cei care discutau despre acest plan sunt persoane aparent respectabile, inclusiv un avocat şi un politician care urăsc imigranţii. Alţi doi membri ai grupului extremist sunt militari rezervişti. Sunt şi doi agenţi de poliţie, inclusiv Marko Gross, lunetist al poliţiei şi fost paraşutist, devenit liderul informal al grupului.
Gruparea infracţională s-a format prin intermediul unui forum naţional de discuţii destinat militarilor cu simpatii de extremă-dreapta, creat de un membru al forţelor speciale de elită din Germania (KSK). Treptat, sub supravegherea lui Marko Gross, au format un grup paralel autonom. Printre membrii grupului se numără un medic, un inginer, un decorator, proprietarul unei săli sportive, chiar şi un pescar. S-au autointitulat Nordkreuz - Crucea Nordică.
"Eram precum comunitatea dintr-un sat", a declarat, pentru NYT, Marko Gross, unul dintre membrii Nordkreuz. Membrii grupului extremist au negat că ar fi plănuit să omoare pe cineva. Dar anchetatorii şi procurorii, bazându-se inclusiv pe mărturia unuia dintre membri, cred că planul urma să ia o turnură sinistră.
În ultima perioadă, Germania a început să se confrunte cu reţele de extremă-dreapta despre care oficialii cred că sunt mult mai extinse decât se estima. Infiltrarea extremiştilor în forţele armate este un lucru alarmant mai ales într-o ţară care a depus eforturi pentru a scăpa de trecutul nazist şi de ororile Holocaustului. În iulie, Guvernul german a destructurat o întreagă companie militară infiltrată de extremişti din forţele speciale.
Însă cazul Nordkreuz, care a ajuns abia recent în instanţă după ce a fost depistat acum trei ani, relevă că problema infiltrării militanţilor extremişti nu este nici nouă, nici limitată la KSK ori la armată.
Extremismul de dreapta a pătruns în diverse structuri ale societăţii germane în anii în care autorităţile subestimau ameninţarea sau manifestau reticenţă în a-i admite în totalitate existenţa, afirmă oficiali citaţi de NYT. Acum, autorităţile depun eforturi să destructureze aceste grupuri.
Una dintre motivaţiile principale ale extremiştilor părea atât de puţin plauzibilă şi fantastică încât mult timp autorităţile nu au luat-o în serios, deşi devenise destul de răspândită în cercurile de extremă-dreapta.
Grupurile neonaziste şi alţi extremişti o numesc Ziua X - un moment mitic în care ordinea socială din Germania se va prăbuşi, astfel că va fi necesar ca militanţii de extremă-dreapta să se salveze şi să salveze naţiunea, după cum susţin ei. În prezent, printre cei care se pregătesc de Ziua X se numără oameni serioşi, cu abilităţi şi ambiţii serioase. Din ce în ce mai mult, autorităţile germane consideră acest scenariu un pretext al conspiraţioniştilor de extremă-dreapta de a lansa acte de terorism intern şi chiar de a încerca să preia cu forţa conducerea ţării.
"Mă tem că am văzut doar vârful aisbergului. Nu este vorba doar de KSK. Îngrijorarea reală este că celulele sunt peste tot, în armată, în poliţie, în unităţile rezerviste", afirmă Dirk Friedriszik, deputat în landul Mecklenburg-Pomerania de Vest.
Nordkreuz este unul dintre grupurile care elaborează planuri pentru Ziua X. Însă, până acum, doar un membru al grupului, Marko Gross, este vizat de acuzaţii, pentru deţinerea ilegală a unei arme, nu pentru conspiraţie. La sfârşitul anului trecut, Gross a primit o sentinţă de 21 de luni de închisoare cu suspendare. Procurorii au contestat pedeapsa, considerând-o prea blândă. Dintre cei aproximativ 30 de membri ai grupului Nordkreuz, doar alţi doi, un avocat şi un alt poliţist, sunt investigaţi de procurorii federali pentru pregătirea unor acte de terorism.
Rezultatul este tipic pentru modul în care autorităţile gestionează cazurile de extremă-dreapta, afirmă experţii. Acuzaţiile sunt adesea limitate, având rolul de a împiedica o infracţiune şi de a pedepsi, concentrându-se doar pe anumite persoane, nu pe reţele.
"Însă obstacolele în investigarea mai agresivă şi formularea de acuzaţii în astfel de cazuri indică o altă problemă care îngrijorează din ce în ce mai mult autorităţile germane: infiltrarea militanţilor în instituţiile care ar trebui să investigheze, respectiv în Poliţie", subliniază cotidianul The New York Times.
În iulie, şeful Poliţiei din landul Hesse a demisionat după ce din reţeaua informatică au fost sustrase date confidenţiale utilizate de militanţi neonazişti pentru a lansa ameninţări. În landul Hesse, un neonazist a asasinat anul trecut un politician, un caz care i-a trezit pe mulţi germani la realitatea terorismului de extremă-dreapta. Unii membri ai Nordkreuz au fost atât de serioşi încât au făcut o listă a inamicilor politici.
Heiko Böhringer, un politician local, a primit ameninţări cu moartea. "La început, mă gândeam că aceşti extremişti sunt nişte dezaxaţi inofensivi care s-au uitat la prea multe filme de groază. Mi-am schimbat părerea", spune Böhringer.
