Vecina din Est se află în fața unui test important pentru viitoarele opțiuni geopolitice. Aflată, tradițional, între două mari blocuri, cel vestic, constituit din Uniunea Europeană și NATO, și cel estic, care se identifică cu Rusia, vecina noastră își va alege conducătorii la scrutinul parlamentar, stabilit chiar de Dragobete - 24 februarie. Iată contextul din ajunul alegerilor.
Favoriții din sondaje
Cu cele mai mari șanse pornește, tradițional, cel mai puternic partid de stânga. Pe numele său „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM), formațiunea pro-rusă este condusă (neformal) de șeful statului, Igor Dodon.
Potrivit ultimelor cercetări sociologice, PSRM se bucură de încrederea a aproape o jumătate din respondenții tuturor sondajelor efectuate în ultimul an. Socialiștii sunt urmați, la mare distanță, de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de opozanta Maia Sandu. Alte partide care ar accede în viitoarea legislatură ar fi Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (PPDA) al lui Andrei Năstase și PDM, care reprezintă actuala guvernare și care ar accede la limită în Legislativ.
O altă formațiune cu șanse de a avea reprezentanți în Parlamentul de la Chișinău este Partidul Șor, după numele liderului Ilan Șor, principalul bănuit în dosarul „furtului secolului”, când aproape un miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar moldovenesc. Acest partid se bucură de o largă popularitate în circumscripția Orhei, unde Ilan Șor este primarul orașului Orhei. Fenomenul se datorează investițiilor făcute de Șor în oraș, dar și a unor „magazine sociale” cu simboliga partidului, deschise în mai multe orașe.
27 de ani de independență, întâmpinați cu protest
În ajunul zilei de 27 august, când s-au împlinit 27 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, trei partide de opoziție (PAS, PPDA, PLDM) au organizat un protest masiv în centrul Chișinăului. Manifestația a fost „bruiată” de o întrunire începută încă de dimineață de Partidul Șor, care și-au adus organizat susținătorii în Piața Marii Adunări Naționale, forțând mii de protestatari antiguvernamentali să-și mute protestul anunțat din timp lângă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Cele două tabere au fost separate de un cordon gros de carabinieri, din spatele cărora răsuna muzica pe care dansau femeile atrase de prețurile mici ale „magazinelor sociale” și a terciului servit la eveniment. De pe scena improvizată în Piața Marii Adunări Naționale, liderii formațiunii au scandat lozinci împotriva liderilor opoziției, care, la rândul lor, au declarat că Partidul Șor se află în cârdășie cu puterea.
Cele două manifestații au decurs paralel, fără altercații, în condițiile în care Poliția a dislocat efective numeroase în zona centrală. O scenă tensionată a avut loc în dimineața următoare, pe 27 august, când polițiștii i-au evacuat forțat pe cei doi lideri ai opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, împreună cu un grup de susținători, de lângă monumentul lui Ștefan cel Mare, unde au rămas peste noapte. Totul la indicația Primăriei Chișinău, pentru ca oficialitățile să poată să depună flori la monumentul domnitorului.
Ce este noul sistem electoral și pe cine avantajează
În iunie 2017, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția de a păstra sistemul proporțional de vot, Parlamentul de la Chișinău a votat schimbarea sistemului electoral în cel mixt. Din cei 101 deputați, 50 vor accede în Legislativ pe liste de partid, iar 51 vor fi aleși pe circumscripții uninominale.
Mișcarea a fost văzută de opoziție și o bună parte a societății civile ca o metodă a actualei guvernări de a se menține la putere, având în vedere popularitatea extrem de scăzută de care se bucură partidul de guvernământ – Partidul Democrat (PDM).
O comisie specială creată de Guvern a trasat limitele teritoriale ale circumscripțiilor, oferind trei pentru diasporă, două pentru regiunea transnistreană și două pentru autonomia găgăuză, deși cea din urmă și-a dorit mai multe.
În noile condiții, partidele cu cele mai puternice organizații teritoriale pornesc în pole-position. Este vorba de PDM și PSRM, ambele având structuri puternice în majoritatea circumscripțiilor.
Eventuale coaliții post-electorale
La nivel declarativ, toate partidele cu șanse de a accede în viitorul Legislativ exclud posibilitatea de a coaliza între ele. Cu toate acestea, găsirea de consens în cazul mai multor inițiative importante (cum ar fi schimbarea sistemului electoral), precum și linșarea mediatică a opozantei Maia Sandu în campania prezidențială i-a determinat pe unii analiști, dar și pe opozanți, să afirme că democrații și socialiștii colaborează de minune atunci când există un interes comun, afirmație respinsă de aceștia.
Totodată, Igor Dodon a declarat recent că dacă socialiștii nu vor obține majoritatea în viitorul Parlament, va face tot posibilul pentru declanșarea de noi alegeri, unde o bună parte din buget va fi alocat imprimării buletinelor de vot și organizării.
În condițiile în care au structuri abia formate în teritoriu, partidele de dreapta din Republica Moldova sunt nevoite să să--și optimizeze eforturile în asemenea mod încât să-și asigure mai multe mandate în Parlament. Altfel, realitatea în care socialiștii vor guverna (singuri sau în coaliție cu formațiuni de centru-stânga), este una perfect valabilă.
