China a fost ținta prioritară a celor șapte mari puteri economice occidentale la recentul summit G7, scrie o cronica din Le Figaro
Adunați la Hiroshima, în perioada 19-21 mai 2023, pentru summitul G7, occidentalii și-au dorit să transmită restului lumii un mesaj istoric de încredere în sine, unitate și fermitate în viziunea lor asupra dreptului internațional.
Invitându-l pe președintele Zelensky la summit, ei i-au transmis lui Vladimir Putin că, în viitorul previzibil, nu vor renunța niciodată la Ucraina care a fost atacată de armata rusă din februarie 2022. Prin partajarea informațiilor militare, prin trimiterea continuă de arme și muniții, prin antrenarea tancurilor și a forțelor speciale, prin antrenarea piloților de luptă pe aeronave F-16 (înainte de următoarea livrare a dispozitivelor în sine), occidentalii intenționează să transforme teritoriul ucrainean într-o fortăreață inexpugnabilă. Pentru ei, Ucraina trebuie să devină pentru Orientul slav ceea ce Israelul este pentru Levantul arabo-musulman. În America, au din nou un lider de necontestat, pentru că ea a știut să prevadă agresiunea rusă și să pregătească armata ucraineană să reziste șocului. Dezastrele care au fost intervențiile sale în Irak și Afganistan sunt iertate.
Dar Rusia nu a fost ținta numărul unu a acestui G7. Economia sa este prea slabă și războiul său imperial a eșuat deja, cu sau fără Bakhmut. China a fost vizată în primul rând de cele șapte mari puteri economice occidentale (Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia), cărora li s-au alăturat India, Coreea de Sud, Australia și Uniunea Europeană. Într-un mod încă înăbușit, occidentalii au cerut Chinei să revină în rândurile ordinii internaționale așa cum și-o imaginează ei.
Ei nu acceptă ideea că China folosește arme comerciale pentru a sancționa vecinii care iau inițiative politice care nu le plac. În 2016, Coreea de Sud a fost pedepsită cu un boicot al produselor sale de către chinezi, după ce a instalat pe teritoriul său baterii americane Thaad (Terminal High Altitude Area Defense). Aceste rachete antibalistice au fost totuși necesare în fața amenințărilor emanate de regimul comunist neregulat din Coreea de Nord.
Occidentalii dau vina pe China pentru modul în care își stabilește rutele comerciale ale mătăsii către Europa, Orientul Mijlociu și Africa
Un alt exemplu, Australia, pentru care chinezii sunt totuși principalul partener comercial, a fost amenințată cu un boicot în aprilie 2020, după ce solicitase o anchetă internațională privind apariția la Wuhan a virusului Covid și condițiile de raspândire a acestuia la nivel mondial .
De asemenea, occidentalii dau vina pe China pentru modul în care își stabilește rutele comerciale ale mătăsii către Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Potrivit acestora, China profită de vulnerabilitățile economice ale țărilor mici, pentru a-și extinde controlul asupra infrastructurii, feroviare, rutiere sau portului acestora. Este cazul portului Colombo, din Sri Lanka, țară în care China deține o opta parte din datorie.
Chinezii cred că Occidentul nu este în măsură să le dea lecții de moralitate internațională. În ochii lor, el a fost cel care a inventat strategia posturilor comerciale și care încă practică în mare măsură o politică de sancțiuni împotriva țărilor cu care se deosebește politic. In ce agresiune internațională s-a angajat insula Cuba pentru a merita să fie boicotată de America din 1960?
De asemenea, chinezii dau vina pe Occident pentru „standardele duble” atunci când vine vorba de dreptul internațional, învăluit în mod ipocrit de moralitatea drepturilor omului și a democrației. Nu el a fost cel care, fără un mandat ONU, a purtat război Serbiei pentru a-i ajuta pe secesioniştii vorbitori de albaneză din Kosovo? Nu el a fost cel care, făr un mandat ONU, a distrus statele Irak și Libia?
America pledează pentru „decuplarea” economiilor chineze și occidentale, dar Europa se mulțumește cu prevenirea penuriei de produse strategice.
China a respins concis comunicatul G7. Ea nu vrea să exagereze, pentru că vrea să continue să facă comerț cu Occidentul. În 2022, excedentul său comercial cu America s-a ridicat la aproximativ 320 de miliarde de dolari. Se va concentra mai întâi pe consolidarea pozițiilor sale în imediata sa vecinătate, așa cum a arătat summitul din 19 mai 2023 dintre Xi Jinping și președinții celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală. Va fi prudent în privința Taiwanului, a cărui reintegrare în China prin forță ar fi riscantă. Din punct de vedere comercial, va face întoarcerea: cu siguranță America recomandă „decuplarea” economiilor chineze și occidentale, dar Europa este mulțumită de prevenirea deficitului de produse strategice.
În cei patruzeci de ani care despart sfârșitul maoismului de apariția Covid, Occidentul a lucrat mână în mână cu China. Sfârșitul cooperării înseamnă război? Nu neaparat. Dar a început cu adevărat un meci nemilos între Occident si China pentru de a controla restul lumii.
