Sfârșitul războiului din Ucraina nu este mai aproape astăzi decât ieri și nici nu este mai ușor, dar cel puțin devin cunoscute foaia de parcurs a paxului Trumpian și reacțiile pe care aceasta le lasă atât la Moscova, cât și la Kiev, scrie El Mundo.
În cercurile diplomatice din capitala Ucrainei, de două săptămâni se aude un zvon despre o ipotetica încetare a focului: Occidentul pregătește un „exil de aur” la Londra pentru Volodymyr Zelensky, în timp ce Ucraina organizează alegerile prezidențiale în așteptare din 2023, care au fost amânate din cauza războiului.
Această mișcare ar fi însoțită de o intrare „rapidă” în UE, cu ajutor economic pentru reconstrucție și cu o desfășurare europeană a forțelor păcii. Aceste trupe ar fi, mai ales, din Marea Britanie și Franța (conform Deutsche Welle) într-o linie de contact cu rușii înghețată la momentul activării armistițiului pentru „a asigura respectarea încetării focului”.
Generalul în retragere Keith Kellogg, ales de președintele ales Donald Trump pentru a pune capăt invaziei ruse a Ucrainei, a lăsat deja indicii scrise despre planurile sale de a lansa această masă de dialog. „SUA ar continua să înarmeze Ucraina și să-i întărească apărarea pentru a se asigura că Rusia nu mai face progrese și atacuri din nou după un acord de încetare a focului sau de pace. Cu toate acestea, viitorul ajutor militar al SUA va cere Ucrainei să participe la negocierile de pace cu Rusia”.
În ceea ce privește forțarea Rusiei să stea la masă, însuși Donald Trump a fost cel care a clarificat, prin declarații către cel mai apropiat anturajul său, strategia pe care o va folosi cu Vladimir Putin pentru a-l forța să negocieze: „Dacă Rusia nu este de acord să participe” la dialogul de pace, vom trimite arme în Ucraina, așa cum administrația Biden nu a făcut-o niciodată înainte”. Cu alte cuvinte, președintele ales se va ocupa de robinetul din arsenalul său pentru a-i obliga pe amândoi să accepte măcar negocierea.
Mai târziu aveau să vină condițiile de pace și acolo pozițiile sunt foarte îndepărtate. Generalul Kellogg propune să lase liniile de contact acolo unde se află în acel moment și ca Ucraina să accepte. Această poziție nu numai că obligă Kievul să renunțe la 18% din teritoriul său (părți din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhzhia), lucru care teoretic avantajează Moscova, dar l-ar forța în același timp pe Putin să înghită o umilință simbolică: că Ucraina ocupă o mică parte din regiunea Kursk pe care încă o controlează, aproximativ 800 de kilometri pătrați pe care rușii nu au reușit să le reia în ciuda încercărilor repetate cu cele mai bune trupe pe care le are Kremlinul.
Fără stimulente pentru Putin
Generalul Kellogg consideră că Ucraina ar trebui să se angajeze în scris să renunțe la calitatea de membru al NATO pentru cel puțin 20 de ani în schimbul unor garanții de pace (vagi). SUA consideră că cea mai bună soluție este să continue înarmarea Ucrainei, astfel încât puterea armelor sale să fie cel mai bun mijloc de descurajare împotriva unui nou atac rusesc în viitor. Ucraina, în acel tratat de pace, nu ar trebui să renunțe în mod deschis la acele teritorii, ci mai degrabă în declarația sa s-ar angaja să lupte pentru ele „doar pe cale diplomatică”.
Cu toate acestea, nimeni din Ucraina nu crede promisiunile lui Putin pentru că istoria minciunilor și a nerespectării este prea lungă, începând cu Memorandumul de la Budapesta însuși, care pune bazele independenței Ucrainei și recunoașterii acesteia de către Rusia.
Donald Trump știe multe despre negocieri și afaceri, dar nu știe aproape nimic despre Ucraina. Problema este că el crede că, cu un singur apel, îi poate așeza pe Zelensky și Putin la aceeași masă. Cu Zelensky poate fi puțin mai ușor, dar Putin și Putinismul de astăzi nu au stimulente pentru niciun dialog.
Analiza situației Kremlinului și a noii Administrații Trump nu sunt opuse dar vorbesc la două niveluri diferite. Trump vrea să pună capăt războiului cu orice preț (să fie plătit de Ucraina cu teritoriile sale), dar Putin a vrut de la început să pună capăt statului ucrainean, să-i decapiteze liderul și să instaleze un conducător marionetă. Toate acestea, în cadrul unei serii de revendicări maximaliste pentru o nouă structură de securitate europeană și globală care să transforme din nou Rusia într-unul dintre cei doi actori ai managementului lumii, așa cum s-a întâmplat dupa războiul mondial cu Roosevelt și Stalin. Putin vrea ca ei să-l asculte din nou și nu va fi ușor să-l așezați să negocieze la o masă la care urmează să împarta Herson sau Zaporojie, teritorii care nu înseamnă nimic pentru el.
În acest moment, oligarhul rus Konstantin Malofeev, unul dintre cei mai apropiați de Putin, a spus deja că Kremlinul urmează să respingă planul Kellogg: „Pentru ca discuțiile să fie constructive, nu ar trebui să fie despre viitorul Ucrainei, ci despre viitorul Europei și al lumii Dacă nu vor să vorbească despre asta, se pot duce în iad.
