Forumul de la Davos, încheiat joi, a înmulțit alertele cu privire la acumularea de crize care zguduie în prezent planeta, scrie RTBF
Invitat de onoare (în video) al zilei de deschidere de luni, președintele ucrainean Zelensky a cerut sancțiuni „maxime” împotriva Rusiei și în special un embargo comercial total împotriva vecinului său, inclusiv petrol și gaze.
La trei luni de la invazia rusă și într-un moment în care bombardamentele se intensifică pe Donbass, Ucraina își dorește înainte de toate arme – și de preferință grele. O revendicare formulată peste tot în Davos săptămâna aceasta de către delegația sa națională foarte numeroasă.
Volodymyr Zelensky a abordat răspunsul prea lent pentru gustul său din partea comunității internaționale: „Dacă am fi primit 100% din nevoile noastre în februarie, rezultatul ar fi fost zeci de mii de vieți salvate”. Ministrul său de externe, Dmytro Kouleba, a acuzat chiar NATO că nu a făcut „strict nimic” împotriva invaziei.
Al treilea război mondial
Este o tradiție la Davos: în timpul unei cine pe marginea întâlnirii, miliardarul american George Soros își oferă viziunea despre starea lumii și îi criticăpe cei puternici. „Invazia (a Ucrainei de către Rusia) poate fi începutul celui de-al Treilea Război Mondial și este posibil ca civilizația noastră să nu-i supraviețuiască”, a spus el în acest an.
Pe lângă „cei doi dictatori” rusul Vladimir Putin și chinezul Xi Jiping, acesta a acuzat-o pe fostul cancelar german Angela Merkel, ale cărei „acorduri speciale” sunt, potrivit acestuia, unul dintre motivele dependenței „excesive” a Europei la gazul rusesc.
Nori întunecați deasupra economiei globale
„Orizontul s-a întunecat” asupra economiei globale și „anul va fi greu”, a avertizat Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI). Revenirea puternică a inflației, întărirea pozițiilor bancherilor centrali, lărgirea datoriilor publice, încetinirea în China... Semnalele de alarmă se înmulțesc pentru economia mondială.
Până la punctul de a lua în considerare o recesiune? În țările dezvoltate, nu este la orizont „deocamdată, dar asta nu înseamnă că este exclus”, a spus Georgieva. În același timp, „vom vedea recesiuni în anumite țări care nu și-au revenit din criza Covid, sunt foarte dependente de Rusia sau de importul de alimente și prezintă deja fragilități”, a avertizat ea.
„Luăm mâncare de la cei flămânzi pentru a le oferi celor care mor de foame”: pentru David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial (PAM), „azi condițiile sunt mai proaste” decât în 2007-2008, la vremea revoltelor alimentare.
„Ce crezi că se va întâmpla când iei o națiune care în mod normal produce suficientă hrană pentru 400 de milioane de oameni și o dai deoparte?”, a spus el, referindu-se la grânarul care este Ucraina pentru lume.
Achim Steiner, șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), vorbește despre peste 200 de milioane de oameni care se confruntă cu foametea acută în întreaga lume. Și „atunci când oamenii nu mai sunt capabili să se hrănească singuri, guvernele nu mai sunt capabile să ofere hrană, atunci politica iese rapid în stradă”, avertizează el.
"Avem nevoie de coridoare sigure la Marea Neagră (pentru producția agricolă ucraineană). Recolta este luna viitoare", a amintit secretarul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, adăugând că "secretarul general al ONU este implicat" în discuții.
Clima uitată
Războiul din Ucraina nu trebuie folosit ca „pretext” pentru a relaxa eforturile în zona tranziției energetice, a pledat marți trimisul american pentru climă, John Kerry.
„Putem face față atât crizei ucrainene, cât și crizei energetice, în timp ce ne confruntăm cu criza climatică”, a adăugat el. În fața temerilor legate de aprovizionarea cu hidrocarburi rusești și de creșterea prețurilor, „există riscul ca pe termen scurt, unii să ajungă să ardă mai mult cărbune”, recunoaște și Paul Simpson.
Șeful Carbon Disclosure Project (CDP), o organizație de referință pentru măsurarea scorurilor de mediu ale companiilor și statelor, speră totuși, în cele din urmă, la o conversație despre necesitatea revizuirii aprovizionării noastre cu energie, care ar putea „accelera tranziția” către surse regenerabile. .
