La 9 iunie 2019, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a examinat sesizarea depusă de către un grup de deputaţi privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova, anunţă deschide.md.
Astfel, premierul interimar Pavel Filip va emite decretul privind dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
În baza articolelor 85 alin.(1), 135 alin. (1) lit. f) şi 140 din Constituţie şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 13 din 8 iunie 2019, Curtea Constituţională a emis următorul aviz:
"Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de dizolvare a Parlamentului refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a sesiza Curtea Constituțională, pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului și de stabilire a datei alegerilor parlamentare anticipate, fapt care reprezintă, potrivit articolului 91 din Constituţie, o imposibilitate temporară de exercitare a atribuţiilor sale în acest sens.
În baza articolului 91 din Constituţie, potrivit ordinii exercitării interimatului, Prim-ministrul în exercițiu, dl Pavel Filip, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova va sesiza Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a și, după caz, va emite decretul privind dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
Uniunea Europeană a îndemnat la calm, după deciziile luate de Parlamentul de la Chişinău şi în contextul evoluţiilor ulterioare, potrivit unei declaraţii semnate de purtătoarea de cuvânt a Comisiei pe teme de politică externă, Maja Kocijancic, informează duminică Radio Chişinău, preluat de AGERPRES.
În declaraţie se subliniază că UE consideră că persoanele care au fost alese în mod democratic trebuie să găsească calea pe care să o urmeze Republica Moldova prin dialog. De asemenea, Uniunea Europeană aşteaptă ca Republica Moldova, ţară asociată cu Uniunea Europeană, să respecte statul de drept şi să garanteze democraţia, în conformitate cu principiile de bază ale Acordului de Asociere.
Reacţia UE vine după ce Curtea Constituţională a Republicii Moldova a invalidat, sâmbătă, decretele preşedintelui Igor Dodon privind desemnarea ca premier a liderei Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, şi numirea guvernului condus de aceasta. Noul guvern depusese deja jurământul în faţa Parlamentului.
Anterior, Curtea a decis că Parlamentul nu îşi mai poate exercita atribuţiile constituţionale, inclusiv cele de control asupra executivului, întrucât mandatul său a expirat. Conform instanţei, toate actele adoptate de legislativ în şedinţa de sâmbătă sunt neconstituţionale.
Şedinţa parlamentului fusese convocată de Partidul Socialist (PSRM) al preşedintelui Igor Dodon şi de blocul pro-european ACUM, alcătuit din PAS şi din Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA).
Deputaţii votaseră mai întâi - de asemenea neconstituţional, potrivit instanţei de resort - şi noua conducere a Parlamentului, cu socialista Zenaida Greceanîi ca preşedintă.
Tot în şedinţa de sâmbătă a Parlamentului de la Chişinău, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Vasile Botnari, fusese revocat din funcţie cu votul a 61 deputaţi ai PSRM şi ai Blocului ACUM, iar imediat după decizia de revocare a şefului de la SIS, şedinţa legislativului a fost închisă, deputaţii fiind anunţaţi că o nouă şedinţă plenară va avea loc duminică, 9 iunie.
UPDATE
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a constatat duminică, potrivit unei noi hotărâri emise în regim de urgenţă, că există circumstanţe ce justifică interimatul funcţiei de preşedinte al ţării, interimatul urmând să fie asigurat de către premierul în exerciţiu Pavel Filip. Acesta a şi semnat, în calitate de preşedinte interimar, decretul privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe data de 6 septembrie, informează Radio Chişinău.
