Cancelarul Scholz a efectuat o manevră de "evitare" în călătoria sa de întoarcere din Japonia: Airbusul A350 „Kurt Schumacher” a evitat spațiul aerian rusesc survolând Polul Nord. Chiar și pentru piloții experimentați, acest traseu este o raritate, scrie Der Spiegel
Din cauza războiului din Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a facut un mare ocol la întoarcerea de la vizita sa în Japonia la Tokyo . Airbusul A350 „Kurt Schumacher”, cea mai mare și cea mai modernă aeronava a Bundeswehr a traversat Polul Nord la ora 13:00, ora Germaniei.
— nordsee83 (@nordsee83) April 30, 2022
Ruta alternativă a trecut din Japonia mai întâi spre nord, prin Alaska , apoi spre vest, peste Oceanul Arctic și în cele din urmă, prin Finlanda, până în Germania. După aproximativ 13 ore și 30 de minute și 12.319 kilometri de zbor, avionul a aterizat seara pe aeroportul BER din Schönefeld , lângă Berlin .
Cancelarului i-a luat aproximativ cu o oră și 20 de minute mai mult decât ruta directă, care trece prin China și apoi prin Rusia, cea mai mare țară din lume ca suprafață. Spațiul aerian deasupra Ucrainei este închis din cauza războiului, iar companiile aeriene occidentale evită spațiul aerian deasupra Rusiei din motive de siguranță.
Zborul peste Polul Nord este un punct culminant rar chiar și pentru piloții experimentați. „Este incitant. Sunt lucruri pe care nu le faci foarte des”, a spus căpitanul Luftwaffe, Michael Weyerer, care l-a condus în siguranță pe cancelar la Berlin împreună cu copilotul Phillip Reipert. Pentru Weyerer a fost doar a doua trecere a Polului Nord. În 2013, l-a transportat pe ministrul de externe de atunci Guido Westerwelle din Laos, în Asia de Sud-Est, la New York. La acea vreme, cel mai scurt traseu era peste Polul Nord.
Zborul de întoarcere al lui Scholz a durat mult mai mult decât pe ruta directă
Scholz ocolise deja Rusia și Ucraina în zborul spre Japonia dar a facut-o prin sud. A traversat printre altele Polonia , România , Georgia , Azerbaidjan , Kazahstan și China și a zburat peste Marea Neagră. Zborul a durat atunci 13 ore, mai mult decât traseul normal.
Scholz a rămas apoi în Japonia pentru puțin peste 20 de ore – mai puțin decât timpul întregului zbor. S-a întâlnit cu prim-ministrul Fumio Kishida, a participat la o conferință economică și s-a încheiat vineri dimineață cu o vizită la o uzină de hidrogen. A fost doar a doua sa călătorie pe distanță lungă ca cancelar, după o vizită la Washington în februarie.
De ce traseele obișnuite ale avioanelor de linie nu trec peste Polul Nord ?
Astfel, s-ar putea economisi câteva mii de kilometri de călătorie. Răspunsul, explicat de siteul Aerolucy, din spatele acestui ocol uluitor este pericolul! Într-adevăr, există trei temeri majore ale pilotilor în acest domeniu.
În primul rând, Polar Jet Stream, vânturi extrem de puternice de mare altitudine, care pot provoca turbulențe semnificative și întârzieri considerabile. Apoi există riscul întreruperii dispozitivelor de bord. Într-adevăr, aproape de nordul magnetic, busolele și alte dispozitive de navigație tind să înnebunească... Prin urmare, este dificil să navighezi corect.
În cele din urmă, intră în joc radiația solară. La Pol, scutul magnetic și atmosferic al Pământului protejează mult mai puțin de vânturile solare. Pentru pasageri, nimic prea îngrijorător, ar putea corespunde cu patru radiografii la rând, dar pentru însoțitorii de bord, care efectuează acest zbor de câteva ori pe lună, devine mai periculos. În 2018, o însotitoare de bord coreeană bolnavă de leucemie a fost prima care a cerut recunoașterea unui accident de muncă, după ce a traversat acest traseu polar timp de nu mai puțin de șase ani. Cu toate acestea, chiar dacă majoritatea companiilor aeriene îl evită, unele încă zboară peste această zonă periculoasă.
