Austerul Olaf Scholz, multă vreme neagreat în Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, a preluat ştafeta de la Angela Merkel, în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, graţie experienţei sale de ministru şi de ales local. Fără a face valuri şi inspirându-se din stilul Merkel până la mimetism în gestică, Olaf Scholz a reuşit să se impună, deşi rămâne destul de puţin cunoscut chiar şi germanilor.
Descris de New York Times drept întruchiparea plictiselii în politică, Scholz a parcurs toate eşaloanele acţiunii publice începând din anii 1970. Născut la Osnabrück, la 14 iunie 1958, dintr-un tată comis-voiajor şi o mamă casnică, Scholz a intrat încă din 1975 în puternica mişcare de tineret a SPD, cunoscută în Germania drept „Jusos”. Pe atunci purta părul lung, pulovere de lână şi lua parte la numeroase manifestări pacifiste.
În paralel, Olaf Scholz a făcut studii juridice, iar în 1985 a deschis un cabinet de avocatură specializat în dreptul muncii, unde a apărat salariaţi în numeroase dosare, începând cu reunificarea germană în 1990.
Cariera sa a luat amploare cu adevărat atunci când social-democratul Gerhard Schroeder a devenit cancelar. Ales în Bundestag în 1998, Scholz ajunge secretar general al SPD în 2002. În 2007, Scholz a preluat Ministerul Muncii în guvernul de mare coaliţie condus de Angela Merkel, un post care i-a permis să-şi îmbunătățească imaginea publică, graţie mecanismelor de şomaj parţial pe care l-a pus în aplicare în timpul crizei financiare din 2008.
Căsătorit cu Britta Ernst, ministru al educaţiei în landul Brandenburg, Olaf Scholz devine în 2011 primar la Hamburg şi duce o politică ambiţioasă în materie de locuinţe sociale, arătându-se generos cu banul public. Dacă la Hamburg a făcut să explodeze bugetul public, între 2011 şi 2018, la nivel federal nu s-a abătut de la crezul său: „Nu dăm decât ceea ce avem”.
Poziţionarea centristă a contribuit la marginalizarea sa în interiorul propriului partid, până în punctul în care, în 2019, activiştii preferau în locul său pentru a-i conduce un tandem de cvasi-necunoscuţi, mult mai la stânga. Olaf Scholz a reuşit însă să se relanseze politic datorită pandemiei, prin gestionarea fiscalității Germaniei.
Olaf Scholz a fost votat de parlamentarii germani din Bundestag și a depus jurământul, fiind astfel confirmat în funcția de cancelar al Germaniei. În vârstă de 63 de ani, social-democratul Scholz va conduce un guvern de coaliție care preia responsabilitatea guvernamentală federală de la Angela Merkel după 16 ani de mandat, transmite Deutsche Welle.
Ce planuri are viitorul guvern federal al Germaniei
Noul guvern are planuri ambițioase de a lupta împotriva schimbărilor climatice prin eliminarea treptată a cărbunelui și concentrarea pe energia regenerabilă. Însă prioritatea inițială va fi combaterea pandemiei de coronavirus. Viziunea pentru Germania a viitorului guvern condus de Olaf Scholz include, printre altele, și legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.
De asemenea, viitorul guvern de la Berlin își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030 și să aibă cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu.
Este luată în considerare și vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. „Situația este sumbră”, a transmis Scholz, precizând că „pandemia de coronavirus încă nu a fost învinsă”.
Odată cu intrarea „verzilor” la guvernare, opinia publică din Germania este încrezătoare că statul german își va atinge obiectivele asumate pentru respectarea Acordului de la Paris, acela ca temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială.
Noua coaliție țintește ca 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen, conform CNN.
O altă măsură care ține capul de afiș al multor dezbateri în spațiul public din Germania este creșterea salariului minim la 12 euro pe oră. Totodată, guvernul Scholz are în plan să construiască alte 400.000 de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.
Politica de tineret joacă un rol important în noua guvernare. Vârsta de vot va fi redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.
În ceea ce privește criza migranților, noul guvern al Germaniei are în plan ca Imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.
Regula privind nicio datorie nouă a Germaniei a fost ridicată în timpul pandemiei, deoarece erau necesare mai multe fonduri pentru a aborda criza. Dar până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.
Totodată, noua coaliție are în vedere anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.
Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar.
