Dezvăluirile cu privire la moartea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi sunt ”profund tulburătoare” şi este necesară o ”anchetă aprofundată, credibilă şi transparentă”, consideră Uniunea Europeană, iar preşedintele american Donald Trump vrea să afle mai multe, inclusiv unde e cadavrul acestuia.
Khashoggi a fost văzut ultima oară la 2 octombrie, intrând în consulatul saudit din Istanbul pentru a obţine nişte documente. Guvernul saudit a recunoscut sâmbătă că jurnalistul a murit în incinta consulatului, dar explicaţiile oferite sunt incomplete. Turcia susţine că are dovezi că jurnalistul a fost torturat şi ucis, apoi cadavrul său a fost îndepărtat din consulat.
O aberaţie
Ministrul saudit de Externe Adel al-Jubeir a catalogat duminică drept o ”operaţiune scăpată de sub control” şi o ”aberaţie” uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite la Istanbul, despre care spune că prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, supranumit ”MBS”, nu a fost informat, relatează The Associated Press.
Şeful diplomaţiei saudite a declarat pentru Fox News că vinovaţii vor fi traşi la răspundere pentru ”acastă greşeală monumentală şi gravă”.
Spre a scăpa de oprobriul internaţional, mai-marii de la Ryad au început să aplice politica acarului Păun, comentează Deutsche Welle. Au demis şi arestat o duzină şi jumătate de oameni, fără ca sacrificiul acestor pioni, jertfiţi spre a-l scoate pe şeful executivului saudit, Mohammed bin Salman, din bătaia puştii critice, să amplifice realmente credibilitatea regimului, ori să-i anuleze responsabilitatea.
Turcia va dezvălui ”întregul adevăr” despre uciderea jurnalistului, a promis duminică preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan. Explicaţiile Ryadului cu privire la moartea jurnalistului critic la adresa prinţului moştenitor Mohammed bin Salman şi exilat în Statele Unite sunt departe a fi convins marile capitale europene. Pentru că pur şi simplu nu este ceva de trecut cu vederea când o persoană intră pe picioarele ei într-o reprezentanţă a unui stat şi nu mai iese vie de acolo.
Avertismente
Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că Germania nu va autoriza în situaţia actuală exporturile de arme către Arabia Saudită, ţinând cont de incertitudinea care se menţine în jurul morţii jurnalistului Jamal Khashoggi.
La rândul său, ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a declarat luni că Germania le cere celorlalte state ale Uniunii Europene să îi urmeze exemplul şi să oprească exporturile de arme în Arabia Saudită, atâta timp cât vor exista incertitudini legate de uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi.
Şi Canada ar putea anula un important contract de vânzare de arme către Arabia Saudită după uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, a afirmat duminică premierul canadian Justin Trudeau.
Pentru a mai calma din tensiune, Arabia Saudită a anunţat că nu are intenţia de a dezlănţui asupra consumatorilor occidentali un embargou petrolier similar celui din 1973 şi de asemenea va face distincţia între petrol şi politică.
Administraţia Trump a transmis vineri un nou avertisment Arabiei Saudite, evocând posibile sancţiuni dacă se dovedeşte că aceasta a fost în spatele dispariţiei jurnalistului Jamal Khashoggi.
Un oficial saudit a subliniat că, dacă preţul petrolului va creşte, acest lucru va încetini economia globală şi va declanşa o recesiune dar a apreciat că, deşi luna viitoare ar urma să intre în vigoare sancţiunile împotriva Iranului, nu există nicio garanţie că preţul petrolului va creşte.
Ministrul saudit al Energiei a spus că, în scurt timp, ţara sa îşi va majora producţia la 11 milioane barili pe zi, de la nivelul actual de 10,7 milioane barili pe zi, având capacitatea de a ajunge până la o producţie de 12 milioane barili pe zi.
În plus, anul viitor producţia mondială de petrol ar putea beneficia de contribuţia unor ţări precum Brazilia, Kazahstan şi SUA, a adăugat Khalid al-Falih.
UPDATE
Cinci angajaţi turci ai consulatului Arabiei Saudite din Istanbul au dat luni declaraţii ca martori în ancheta privind uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a transmis postul turc de televiziune NTV, potrivit Reuters.
Douăzeci de angajaţi ai consulatului, inclusiv şoferul consulului, au dat declaraţii procurorilor în legătură cu incidentul de săptămâna trecută, a relatat anterior NTV. Procurorii încearcă să obţină declaraţii de la un total de 45 de angajaţi, a precizat şi CNN Turk.
Nişte întrebări
O analiză a jurnaliştilor de la Deutsche Welle vine cu un punct de vedere interesant, din care am spicuit un fragment. Răspunsurile privind enigma din jurul cazului Khashoggi probabil vor urma să tot curgă. Deocamdată avem mai multe întrebări fără răspuns.
"Remarcabil, între altele, în această uriaşă scandalizare globală, care a împins în plan secund chiar şi furia antitrumpiştilor cu privire la denunţarea unui tratat de dezarmare nucleară americano-rus este că pare a nu ţine seama deloc de un factor cheie. Şi-anume de liberalizarea şi reformele prooccidentale uimitoare introduse în Arabia Saudită de prinţul moştenitor, Mohammed bin Salman.
Dar poate că e invers. Poate că tocmai ele deranjează. Poate că, în mod pervers, revolta universală iscată de asasinarea lui Khashoggi e, indirect, expresia iritării generate de reorientarea pro-occidentală a Ryadului.
Să pariem, în context, că asasinarea jurnalistului şi disidentului iranian Saeed Karimian, împuşcat sâmbătă, împreună cu partenerul său de afaceri kuweitian, într-un cartier din Istanbul, după ce a fost acuzat de ayatolahi că ar "răspândi cultură occidentală contravenind valorilor persane", va face mai puţine valuri? Deşi omorârea lui nu e mai puţin dezgustătoare decât uciderea, abominabilă şi intolerabilă şi ea, a lui Khashoggi?
În acest context joacă un rol considerabil prejudecăţile antioccidentale, de stânga, dar şi rasismul subconştient ale unei părţi considerabile a formatorilor de opinie din vest. Una este ca o tiranie arabă sau musulmană să omoare, aşa cum s-au omorât adesea, între ei, arabii, sau musulmanii de veacuri, dacă nu de milenii încoace. Alta severitatea de care are parte regimul unei ţări pretinzând că ar fi pe cale să se modernizeze şi să se liberalizeze, optând pentru orientarea spre vest."
