În toamnă va începe Liga Națiunilor, altă scorneală a oficialilor de la UEFA, nărăviți să stoarcă și ultimul strop de decență din sportul-rege. România a picat în grupă cu Serbia, Muntenegru și Lituania. „Groaznic !” „Ce ghinion !”, au exclamat specialiștii de la noi. Cu o zi înainte, foști tricolori făceau pronosticuri și încercau s-o ia înaintea tragerii la sorți. Varianta rea a cuprins selecționatele Serbiei, Muntenegrului, Estoniei, Norvegiei, Lituaniei, Israelului, Ciprului și Finlandei. Nu mi-am putut ascunde un zâmbet posac, păi, în ritmul acesta, ne vom ruga bilelor năzdrăvane de la Lausanne să ne ferească de Gibraltar, Kosovo, Andorra, Luxemburg ori Malta! Doamne, tare jos mai suntem dacă balticii ne creează frisoane, ca și ciprioții ori israelienii ! Și de ce ne-a fost frică n-am scăpat, Serbia, Muntenegru și Lituania fiindu-le adversari lui Stanciu, Chipciu și Budescu... Adică trei țări cu o populație totală de vreo 11 milioane au ajuns să ne terorizeze somnul de microbiști... Chiar că e groaznic !
*
Calc pentru prima oară în Sala Polivalentă din București, handbalistele de la CSM și Gyor își dispută locul întâi în grupa principală. Sunt curios să văd cum arată legendara arenă, înnobilată cândva de geniul lui Gațu, Birtalan ori Stângă. Trăiesc un șoc – tapițeria scaunelor este jegoasă și ruptă, tabela de marcaj pare scăpată dintr-un atac armat, ca și plafonul, rupt și coșcovit. Dezolant, deplorabil, dezgustător ! Am senzația că mă aflu într-un cămin cultural sătesc... Îmbâcseală și ponoseală, delăsare și nesimțire. Iar sala aceasta este chiar chipul României întregi, nici ea mai brează ! Să nu fie în stare ditamai capitala să construiască, în 30 de ani, o sală multifuncțională? Că modernizarea actualei ar costa mult și inutil.
Crainicul zbiară ca un apucat și urlă la noi să ragem, să facem ca toate fiarele junglei și să le fluierăm cu vuvuzeaua pe unguroaice. Inepțiile curg cu toptanul de la microfonul sinistrului și tupeistului agitator (ne)sportiv și mă umplu de rușinea lui. Nu mai am nicio îndoială, „curul Europei” este încă aici, etern și fudul.
Meciul ? Antrenant, intens, spectaculos. „Tigroaicele” s-au impus mai ușor decât mă așteptam, cu o formație maghiară în care Grimsbø și Kiss n-au apărat mai nimic, iar extremele și pivoții n-au existat. Surghiunită pe extrema stângă, Anita Görbicz a deziluzionat, o umbră a fantasticului coordonator de altădată. Doar Nora Mørk (liderul incontestabil al oaspetelor!) Groot și Tomori au jucat cât de cât la valoarea lor, însă prea puțin ca să ne pună probleme. Cu lotul de acum, bucureștencele n-au nicio scuză dacă vor rata trofeul de la Final Four, orice altă clasare ar fi un eșec răsunător. Căci selecționata mondială dirijată de Helle Thomsen și plătită din banii noștri are clasa și maturitatea unei campioane continentale. Cristina Neagu și Gulldén sunt în plină detentă sportivă, Curtović, Hartmann, Mehmedović și Niombla la fel, iar Ungureanu și Grubišić figurează în topul goalkeeper-ilor de oriunde. Și totuși, cum să silești asemenea vedete să joace într-o ruină polivalentă ?
Marian Nazat (www.mariannazat.ro)