De la fotbal la handbal

05 Feb 2018 | scris de Marian Nazat
De la fotbal la handbal

În toamnă va începe Liga Națiunilor, altă scorneală a oficialilor  de la UEFA, nărăviți să stoarcă  și ultimul strop de decență din sportul-rege. România a picat în grupă cu Serbia, Muntenegru și Lituania. „Groaznic !”  „Ce ghinion !”, au exclamat specialiștii de la noi.   Cu o zi înainte,  foști tricolori  făceau pronosticuri și încercau s-o ia înaintea tragerii la sorți. Varianta rea a cuprins selecționatele Serbiei, Muntenegrului, Estoniei, Norvegiei, Lituaniei, Israelului, Ciprului și Finlandei. Nu mi-am putut  ascunde un zâmbet posac, păi, în ritmul acesta, ne vom ruga bilelor  năzdrăvane de la Lausanne să ne ferească de Gibraltar, Kosovo, Andorra, Luxemburg ori Malta! Doamne, tare jos mai  suntem dacă balticii ne creează frisoane, ca și ciprioții ori israelienii ! Și de ce ne-a fost frică n-am scăpat, Serbia, Muntenegru și Lituania fiindu-le adversari lui Stanciu, Chipciu și Budescu... Adică trei țări cu o  populație totală  de vreo 11 milioane  au ajuns să ne terorizeze somnul de microbiști... Chiar că e groaznic !

*

Calc pentru prima oară în Sala Polivalentă din București,  handbalistele de la CSM și Gyor își dispută locul întâi în grupa principală. Sunt curios să văd cum arată legendara arenă, înnobilată  cândva de geniul lui Gațu, Birtalan  ori Stângă. Trăiesc un șoc – tapițeria scaunelor este jegoasă și ruptă, tabela de marcaj pare scăpată dintr-un atac armat, ca și plafonul, rupt și coșcovit. Dezolant, deplorabil, dezgustător ! Am senzația că mă aflu într-un  cămin cultural sătesc... Îmbâcseală și ponoseală, delăsare și nesimțire. Iar sala aceasta este chiar chipul României întregi, nici  ea mai brează ! Să nu fie în stare ditamai capitala să construiască, în 30 de ani, o sală multifuncțională? Că modernizarea actualei ar costa mult și inutil.

Crainicul zbiară ca un apucat și urlă la noi să ragem, să facem ca toate fiarele  junglei și  să le fluierăm cu vuvuzeaua pe unguroaice. Inepțiile  curg cu toptanul de la microfonul sinistrului și tupeistului agitator (ne)sportiv și mă umplu de rușinea lui. Nu mai am nicio îndoială, „curul Europei” este încă  aici, etern și fudul.

Meciul ? Antrenant, intens,  spectaculos. „Tigroaicele” s-au impus mai ușor  decât mă așteptam, cu o formație maghiară în care Grimsbø și Kiss n-au apărat mai nimic, iar extremele și pivoții  n-au existat. Surghiunită pe extrema stângă, Anita Görbicz a deziluzionat, o umbră a fantasticului coordonator  de altădată. Doar Nora Mørk (liderul incontestabil al oaspetelor!) Groot și Tomori au jucat cât de cât la valoarea lor, însă prea puțin ca să ne pună probleme. Cu lotul de acum, bucureștencele n-au nicio scuză dacă vor rata trofeul de la Final Four, orice altă  clasare ar fi un eșec răsunător. Căci selecționata mondială dirijată de Helle Thomsen și plătită din banii noștri are clasa și maturitatea unei campioane continentale. Cristina Neagu și Gulldén sunt în plină detentă sportivă, Curtović, Hartmann, Mehmedović și Niombla la fel, iar Ungureanu și Grubišić figurează în topul goalkeeper-ilor de oriunde. Și totuși, cum să silești asemenea vedete să joace într-o ruină polivalentă ?

 

     Marian Nazat (www.mariannazat.ro)

Alte stiri din Editorial

Ultima oră