Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, anunță că anul viitor, anul-centenar, la 30 noiembrie va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului.
Purtătorul de cuvânt precizează, într-un amplu interviu pentru Jurnaliștii.ro, că a vorbi despre un kitsch legat de această construcție ”trădează o crasă superficialitate și necunoaștere a subiectului”.
”A vorbi despre actuala Catedrală a Mântuirii Neamului, care se află într-un stadiu foarte avansat de construcție, ca despre un kitsch, trădează în primul rând o crasă superficialitate și necunoaștere a subiectului. Această Catedrală încă nu a prins conturul final. Poți să te pronunți în legătură cu arhitectura unui edificiu doar după ce acesta este finalizat, atunci când îl poți privi și aprecia în ansamblu. Așadar, cei care s-au grăbit să numească kitsch această construcție, care va fi una edificatoare ca simbol al demnității și identității naționale, au comis o mare eroare. Onest este să ne aplecăm atent asupra unui proiect pe care dorim să-l evaluam, să-l cercetăm riguros din mai multe puncte de vedere și doar ulterior să extragem o concluzie. Ideal este să ne pronunțăm în cunoștință de cauză, nu invers.
Această parțială aversiune publică față de subiectul ”catedrală” a rezultat așadar din ignorarea proiectului și a istoriei acestuia, precum și a rațiunilor care au stat și stau la baza lui. E nedrept și ilogic să judeci ceea ce nu cunoști”, subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Catedrala se desfășoară pe o lungine de peste 126 de metri, are lățime de peste 67 de metri și o înălțime de 120 de metri.
”... această Catedrală va fi o construcție zveltă, o construcție armonioasă, care împletește în mod fericit arhitectura bizantină cu elemente de arhitectură românească. În plan arhitectural, a împrumutat câteva dintre elementele cele mai reușite din arhitectura altor catedrale ortodoxe, reușind să ofere însă și o imagine originală care o va distinge foarte bine și foarte frumos. Va fi o biserică mare și nu mică pentru că va fi Catedrala Ortodoxiei românești. Din acest motiv, ea va impune, desigur, și prin dimensiunile sale, unele proprii și firești în context.
Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Când vorbim de o catedrală, nu vorbim despre o biserică obișnuită. Ea nu putea fi nici mică, nici din lemn, cum ironic s-a fredonat cândva, pentru că o catedrală e construită rarisim sau doar o singură dată în istoria unui popor. Ea e făcută să dureze în timp și invită la reflecție pe tema veșniciei. Ea este edificată ca să reprezinte spiritualitatea și identitatea creștină a unui popor. Exact acesta este și cazul Catedralei Naționale din București.
Dimensiunile sale nu sunt deloc disproporționate, ci bine gândite, conforme cu spațiul în care este amplasată și cu mistagogia creștină care stă la baza arhitecturii bisericești. Repet, această Catedrală este construită și ca simbol național și identitar, motiv pentru care nu va putea fi decât o catedrală frumoasă”, precizează purtătorul de cuvânt.
Celor ”care ignorant și grăbit o apreciază ca pe un kitsch”, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române le adresează o rugăminte: ”îi rog să se pronunțe din nou la anul pe vremea aceasta, când Catedrala Națională va fi gata și când vor putea să o vadă în toată amploarea ei”.
