La 10 ani de la aderare, românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), iar 54% consideră că vocea le este auzită în UE. 86% dintre ei au o părere neutră (40%) sau pozitivă (46%) despre UE, iar 14% una negativă.
Acestea sunt câteva din concluziile sondajului de opinie realizat în luna noiembrie în România și Bulgaria, cu ocazia împlinirii a 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene la București, remis site-ului miscareaderezistenta.ro.
"Faptul că majoritatea românilor consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetățeni europeni activi. Cât despre viitorul Europei, ei susțin, la fel ca președintele Juncker, cel de-al șaselea scenariu, «unitate pentru toți»”, a subliniat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.
"Într-o perioadă cu evenimente fără precedent în istoria Uniunii, cum ar fi Brexit-ul, criza migranților ș.a., există în continuare un nivel înalt de consens în ceea ce privește faptul că Bulgaria nu dispune de o altă alternativă mai optimistă decât cea a viitorului nostru comun, în Europa", a declarat la rândul său Ognian Zlatev, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.
„Deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, într-un moment de maximă importanță pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar și o responsabilitate pe măsură. În acest sens, ne propunem să corelăm prioritățile Președinției cu așteptările populației, plasând cetățeanul în centrul politicilor pe care le vom promova în plan european“, a subliniat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu.
Sondajul mai arată că, în opinia românilor:
- principalele avantaje ale aderării sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, accesul la mai multe bunuri/piețe și impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc;
- principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare, exodul forței de muncă înalt calificată (brain-drain) și concurența din partea companiilor internaționale;
- principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției române, ar trebui să fie politica de coeziune, precum și cea agricolă comună, securitatea și migrația, intrarea României în spațiul Schengen și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.
Context
În martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat o dezbatere pan-europeană privind viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre, prezentând mai multe scenarii posibile. În discursul anual din septembrie privind starea Uniunii, președintele Juncker s-a pronunțat în favoarea scenariului 6, “unitate pentru toți”, și a invitat România să fie gazda primei reuniuni la vârf a liderilor celor 27 de state membre, organizată după ieșirea Marii Britanii din Uniune, în 2019.
