Încrederea românilor în Uniunea Europeană, la 10 ani de la aderare, continuă să fie peste media europeană, la 52%, față de media UE de 36%, a anunțat, vineri, Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unei conferințe în care au fost prezentate rezultatele Eurobarometrului standard de toamnă.
La momentul aderării, încrederea românilor în UE se situa la 65%, față de încrederea în UE din vechile statele membre, care urcase în primăvara anului 2007 la 55%, de la 42% în toamna anului precedent.
"Faptul că românii continuă să fie optimiști asupra viitorului Europei ne dă încrederea că ei vor participa activ la dezbaterea pe care a lansat-o, pe 1 martie, președintele Juncker, prezentând cinci scenarii pentru Uniunea Europeană la orizontul anului 2025. Așa cum a spus comisarul european Corina Crețu, România are șansa, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, de a contribui la acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să își stabilească acum viziunea în funcție de așteptările cetățenilor, pe de o parte, și de voința politică a statelor membre, pe de altă parte", a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, la evenimentul de lansare.
Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, față de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (față de 69%, media europeană).
Comparativ, pentru aceeași perioadă, încrederea în instituțiile naționale a variat mai puțin și a înregistrat o tendință contrară celei din ansamblul UE (de creștere a gradului de încredere pe plan național și de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul național a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naționale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41% la 31%, în aceeași perioadă.
De asemenea, doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial și se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană, în viziunea românilor, sunt drepturile omului (38%), democrația (32%) și pacea (27%). Nu în ultimul rând, românii apreciază că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetățenii europeni (23%), aceasta fiind urmată de valori, respectarea statului de drept și solidaritatea cu regiunile mai sărace (18%) și de sistemul de îngrijire a sănătății, educația și pensiile (17%).
Aproximativ opt din zece români susțin libera circulație a cetățenilor UE, care pot să locuiască, să muncească, să studieze și să facă afaceri oriunde în UE, în scădere cu 3 puncte procentuale față de 2015, potrivit Eurobarometrului Standard 86.
Cercetarea arată că aproximativ două treimi dintre români se declară în favoarea unui acord de comerț liber și investiții între UE și SUA (71%, în creștere cu 3 puncte procentuale), dar și a unei politici de apărare și securitate comune a statelor membre (69%, în scădere cu 6 puncte procentuale). Un nivel de susținere similar este declarat și pentru o politică externă comună (65%,—4pp), respectiv o politică energetică comună (65%,—7pp). Circa șase din zece români sprijină o piață unică digitală (62%, +3pp). Un procent similar se declară de acord cu extinderea într-o măsură mai mare a UE (61%,—4pp), precum și cu o politică europeană comună privind migrația (59%,—3pp). Peste jumătate dintre români susțin o Uniune economică și monetară europeană (55%,
-2pp). Cele două priorități care suscită o opoziție mai puternică sunt cele referitoare la moneda euro (respectiv Uniunea economică și monetară) și la o politică comună privind migrația, o treime dintre români declarându-se împotrivă.
