Ieri, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, în favoarea unei foarte sensibile reforme a drepturilor de autor (Directiva Drepturilor de Autor), care prevede printre altele, ca giganţii internetului să plătească mai mult pentru conţinuturile pe care le utilizează, potrivit Variety şi Mediafax.
Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online - tot mai populare - să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.
Reuniţi în plen la Strasbourg, miercuri, eurodeputaţii au adoptat o nouă versiune a unui text respins pe 5 iulie, care, printre altele, introduce noţiunea de "drept vecin" pentru editorii de presă.
Votul deschide calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28 de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, înainte de a se ajunge la un text definitiv.
Principiul este de a incita platforme, precum YouTube deţinut de Google, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi de a crea un nou "drept vecin" dreptului de autor pentru editorii de presă (articolul 11), care trebuie să permită agenţiilor de ştiri să fie remunerate în cazul reutilizării online a conţinuturilor lor.
În urma negocierilor, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.
Reacţiile cu privire la noile reguli erau împărţite, iar cele mai multe grupuri politice europene, inclusiv Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Partidul Popular European, nu au avut o poziţie unitară înainte de vot.
Pe de o parte, enciclopedia online Wikipedia, companii precum Google şi Facebook, activişti pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online şi astfel ar afecta libertatea de exprimare.
Pe de altă parte, numeroşi artişti, instituţii de presă, case de discuri şi studiouri de filme s-au declarat în favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor create de ei.
