Cutremurul de 5,8 grade pe scara Richter, care a avut loc duminică dimineaţă în zona seismică Vrancea, a durat circa 20 de secunde, nu a avut replică şi s-a resimţit mai intens în zonele îndepărtate de epicentru, potrivit inginerului Ioan Verdeş de la Observatorul Seismologic de la Vrîncioaia.
"Cutremurul a avut o rezonanţă în diverse direcţii mai puternică decât în zona noastră. La noi (Vrîncioaia - n.r.) nu s-a resimţit foarte mult, în zonă nu a fost nicio agitaţie. Cutremurul a durat circa 20 de secunde şi nu a avut replică. A fost un cutremur prea mic ca să aibă replică. Cel care a fost la circa 38 de minute după a fost un alt cutremur, nesemnificativ. Dacă este o replică, aceasta apare în primele 5-10 minute, nu aşteptăm replici după o oră sau a doua zi", a declarat, pentru AGERPRES, inginerul Ioan Verdeş.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea, nu au fost înregistrate niciun fel de probleme şi nu au existat apeluri la dispecerat pentru eventuale întreruperi de gaz sau de energie electrică ori probleme în ceea ce priveşte transportul feroviar. Nici la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vrancea nu au fost înregistrate apeluri în urma cutremurului.
La Focşani, unele persoane au ieşit în faţa blocurilor mai înalte şi chiar au rămas mai mult timp afară, în aşteptarea unei eventuale replici, după care s-au retras în locuinţe.
Seismul de duminică dimineaţa a fost cel mai puternic înregistrat în acest an şi singurul care a depăşit intensitatea de 5 grade pe scara Richter.
Cutremurul a avut loc în judeţul Buzău, la circa 150 de kilometri adâncime, în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (17 km), Covasna (33 km), Întorsura Buzăului (37 km), Târgu Secuiesc (48 km) şi Vălenii de Munte (53 km).
București, orașul cel mai vulnerabil în cazul unui mare cutremur
Bucureștiul este cel mai vulnerabil în cazul unui mare cutremur deoarece are foarte multe clădiri expertizate cu risc seismic, mai ales în categoria 1.
Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbușește reprezintă un risc, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcții, e vorba de panica instalată pentru populație, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcții.
O simulare a specialiştilor la Măgurele pentru un cutremur în București arată că zona de nord a Capitalei ar fi cea care va prelua cel mai puternic şocul, reaminteşte digi24.ro.
Zece ani a durat întocmirea hărţii de risc seismic în București și a fost luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine - peste 7,5 - produs în zona Vrancea.
Un cutremur în România cu magnitudinea 7,5 pe Richter stă și la baza exercițiului SEISM 2018 pe care autoritățile îl desfășoară începând de sâmbătă în București și în mai multe mari orașe din țară.
Bucureştiul are o hartă de impact la cutremur
Specialiştii de la Măgurele au făcut o simulare pentru un cutremur devastator în România şi au ajuns la concluzia că zona de nord a Capitalei va fi cea care va prelua cel mai puternic şocul. Pe baza hărţii se poate stabili şi cel fel de clădiri pot fi construite în „zonele roşii”.
După Nordul Capitalei, următoarele cel mai afectate zone din București de un cutremur în România ar fi centrul şi estul oraşului.
Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei. Pantelimon, unul dintre cartierele-dormitor ale Capitalei, este el în zona roşie pe harta risculului seismic a Bucureștiului.
Specialiștii spun că zona de-a lungul Dâmboviţei este periculoasă pentru că sunt regiuni cu teren nisipos. Acolo pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o „curgere” a nisipului, așa cum s-a întâmplat recent în Indonezia. Clădirile aflate de acolo pot, astfel, să se încline.
