În cadrul studiului realizat de cercetătorii de la Harvard, s-au urmărit şi examinat vieţile a peste 700 de bărbaţi şi, în unele cazuri, ale soţiilor acestora. Studiul a scos la iveală concluzii mai mult sau mai puţin surprinzătoare privind factorii care determină unii oameni să îmbătrânească fericiţi şi sănătoşi sau să sfîrşească în singurătate, boală şi declin mintal.
Studiul a început în Boston, în anii 30, cu două grupuri diferite de bărbaţi tineri. Într-un caz, o echipă de cercetători a decis să observe un grup de studenţi de la Harvard pentru a vedea factorii care joacă un rol important în evoluţia şi succesul lor. Cercetătorii au considerat că, până atunci, accentul se pusese mai mult pe patologie decât pe ceea ce fac oamenii pentru a se simţi bine, după cum a explicat directorul actual al studiului, dr. Robert Waldinger.
În cadrul studiului, echipa de cercetători a recrutat 268 de studenţi din anul II şi i-a observat îndeaproape, chestionându-i frecvent şi examinându-i medical. În ultimii ani, au fost adăugate şi alte proceduri şi analize în cadrul studiului precum scanările cerebrale, recoltarea unor probe de sânge şi interviuri cu soţiile şi copiii adulţi ai subiecţilor.
Cam în aceeaşi perioadă în care a început studiul, profesorul Sheldon Glueck de la Facultatea de Drept de la Harvard a început să studieze tinerii din împrejurimile sărace ale Bostonului, cuprinzând 456 de subiecţi, mai puţin delicvenţii. În cele din urmă, cele două grupuri au fost unite într-un singur studiu.
De-a lungul timpului, subiecţii studiului au devenit avocaţi, doctori, oameni de afaceri, iar unul dintre ei, John F. Kennedy, a devenit preşedintele SUA. Alţi au ales drumuri diferite. Unii au ajuns alcoolici, au avut cariere dezamăgitoare sau au sfârşit bolnavi mintal. Cei care mai trăiesc astăzi au în jur de 90 de ani.
Fără tutun şi alcool
În timp, studiul a avut descoperiri notabile. A arătat, spre exemplu, că dacă vrei să îmbătrâneşti frumos din punct de fizic singurul lucru şi cel mai important pe care trebuie să-l faci este să nu fumezi. S-a descoperit, de asemenea, că liberalii în vârstă au o viaţă sexuală mai lungă şi mai activă decât conservatorii. O altă concluzie a studiului a fost că alcoolul este principala cauză de divorţ printre bărbaţi şi că un consum excesiv de alcool precede cel mai adesea o depresie.
Din 2003, actualul director al studiului, dr. Waldinger, a extins cercetarea astfel încât aceasta să nu se concentreze numai pe bărbaţi, ci şi pe copiii şi soţiile acestora. Cercetările au început prin filmarea cuplurilor acasă, studiindu-le modul cum reacţionează şi intervievându-i separat despre aspecte ale vieţii lor de zi cu zi.
Când cercetătorii au analizat factorii care de-a lungul timpului au avut o influenţă puternică asupra sănătăţii şi stării lor de bine, ei au descoperit că relaţiile cu prietenii, în special cu soţiile, au avut un rol major. Oamenii aflaţi în relaţii puternice sunt protejaţi de boli cronice, boli mintale şi slăbirea memoriei , chiar şi atunci când aceste relaţii au suişuri şi coborâşuri.
Menţinerea relaţiilor sociale
Dr. Waldinger a descoperit astfel de similarităţi şi în relaţiile din afara familiei. Persoanele care au ieşit la pensie şi şi-au înlocuit vechii colegi de muncă cu noi prieteni sunt mai fericite şi mai sănătoase decât cele care nu au acordat atenţie relaţiilor sociale.
“Mereu şi mereu, în aceşti 75 de ani, studiul nostru a arătat că persoanele care s-au descurcat cel mai bine au fost cele care s-au bazat de relaţiile de familie, prieteni şi comunitate”, spune Dr. Waldinger.
Doctorul a recunoscut însă că cercetarea arată o corelație, nu neapărat o legătură de cauzalitate. O altă explicaţie este că oamenii, care, de la început, sunt mai sănătoși și mai fericiți, sunt pur şi simplu mai susceptibili de a-şi face şi menține relații sociale, în timp ce aceia care în timp se îmbolnăvesc, se izolează treptat sau sfârșesc în avea relații nereuşite.
El a adăugat că, după observarea subiecţilor, de-a lungul anilor, şi compararea relaţiilor şi stării lor de sănătate de la început, este ferm convins că legăturile sociale puternice joacă un rol cauzal în menţinerea sănătăţii şi bunăstării pe termen lung.
Concret, ce recomandă dr. Waldinger? “Posibilităţile sunt nelimitate. Ceva simplu, cum ar fi de exemplu renunţarea la televizor în favoarea întânirilor cu oameni reali, revigorarea unei relaţii care lâncezea prin ceva nou, realizat împreună, plimbările lungi şi întâlnirile de seară. Şi făceţi-vă timp pentru acei membri ai familiei cu care n-aţi mai vorbit de ani de zile”.
