În albia secată a râului, aflată în apropiere de regiunea Wadi Faynan din sudul Iordaniei, profesorul Russell Adams, de la Departamentul de Antropologie al Universităţii Waterloo, şi colegii săi au găsit dovezi ale unei poluări timpurii, provocată de arderea cuprului. Oamenii din Neolitic, care au trăit aici, treceau prin primele etape ale dezvoltării metalurgiei şi învăţau cum să topească metalele.
Rezultatele cercetării, publicate în "Science of the Total Environment", evidenţiază un moment de cotitură în istorie când omenirea trece de la uneltele de piatră la cele de metal. Această perioadă, cunoscută ca Epoca de cupru, este o perioadă de tranziţie între Neoliticul târziu sau Epoca pietrei şi Epoca de bronz.
"Aceste populaţii experimentau. Focul, olăritul şi minereurile de cupru. Toate trei fac parte din producţia timpurie de unelte de cupru din minereuri", a declarat Adams. "Inovaţia tehnologică şi răspândirea folosirii metalului în societate marchează începutul lumii moderne", a mai spus Adams.
La acea vreme, oamenii au produs cupru prin combinarea la foc puternic, în vase de lut, a cărbunelui cu minereu de cupru verde-albastru, care se găsea din abundenţă, în acea zonă. Procesul era de durată şi presupunea o muncă asiduă, motiv pentru care a fost nevoie de mii de ani până când cuprul a devenit o componentă importantă în societăţile umane.
Multe dintre obiectele create în fazele timpurii ale producţiei de cupru erau simbolice şi îndeplineau o funcţie socială în interiorul societăţii. Etalarea unor obiecte rare şi exotice era un mod prin care unele persoane obţineau un anumit prestigiu.
Pe măsura trecerii timpului, comunităţile din regiune au devenit mai mari şi producţia de cupru s-a extins. În jurul anului 2600 BC, oamenii au construit mine, furnale şi fabrici.
"Această regiune este locul primei revoluţii industriale din lume. Chiar a fost centrul tehnologiei inovative", spune Adams. Dar oamenii au plătit un preţ mare pentru creşterea producţiei de metale.
Zgura rezultată în urma procesului metalurgic a rămas. Aceasta conţine metale precum cupru, zinc, cadmiu şi chiar arsenic, mercur şi taliu. Plantele absorb aceste metale, oamenii şi animalele le mânâncă şi astfel acestea se acumulează în mediu.
Adams crede că poluarea timp de mii de ani produsă de minele şi producţia de cupru a dus la răspândirea unor probleme de sănătate în rândul populaţiei antice. Infertilitate, malformaţii şi moarte prematură sunt câteva dintre efecte. Cercetătorii au descoperit concentraţii mari de cupru în oasele umane datând din perioada romană.
Acum, Adams şi echipa sa de cercetători încearcă să extindă analiza efectelor poluării în Epoca Bronzului, care începe în jurul anului 3200 BC. Regiunea Faynan are o lungă istorie a ocupaţiei umane şi echipa va analiza extinderea procesului de poluare în perioada în care metalele şi producerea lor la scară industrială au ocupat un loc central în societăţile umane.
