Ben Tippett, asistent universitar de matematică şi fizică la UBC Okanagan (University of British Columbia ),Canada, a publicat recent un articol despre fezabilitatea călătoriei în timp, relatează phys.org.
Tippett, al cărui domeniu de expertiză este teoria relativităţii a lui Einstein, studiază găurile negre şi science fiction-ul în timpul liber. Folosind matematica şi fizica, el a creat o formulă care descrie metoda prin care se poate călători în timp.
"Oamenii cred despre călătoria în timp că este o ficţiune", spune Tippett. "Şi avem tendinţa să credem că nu este posibilă pentru că, de fapt, nu putem să facem acest lucru. Dar, matematic, este posibil", a mai spus el.
De când HG Wells a publicat cartea Maşina Timpului în 1885, oamenii au devenit interesaţi de călătoria în timp şi cercetătorii încercat să rezolve sau să respingă teoria, aminteşte Tippett.
În 1915, Albert Einstein şi-a prezentat public teoria generală a relativităţii. Conform acesteia, câmpurile gravitaţionale sunt generate de distorsiuni în structura spaţiului şi timpului.
Peste 100 de ani mai târziu, LIGO Scientific Collaboration - o echipă internaţională de institute fizice şi grupuri de cercetare- a anunţat că a detectat unde gravitaţionale generate de coliziunea găurilor negre la miliarde de ani lumină depărtare, confirmând teoria lui Einstein.
Divizarea spaţiului în trei dimensiuni, cu timpul separat în propria dimensiune, este incorectă, spune Tippett. Cele patru dimensiuni trebuie imaginate separat, unde diferite direcţii sunt conectate, ca un spaţiu-timp continuu.
Folosind teoria lui Einstein, Tippett spune că curbura spaţiu-timp contează pentru orbitele curbe ale planetelor. Într-un spaţiu-timp plat sau necurbat, planetele şi stelele s-ar mişca în linii drepte. În vecinătatea unei stele mari, geometria spaţiu-timp devine curbată, iar traiectoriile drepte ale planetelor din apropiere vor urma curbura şi vor înconjura steaua.
"Direcţia timpului de pe suprafaţa spaţiu-timp arată, de asemenea, o curbură. Există dovezi care arată că, cu cât ne apropiem de o gaură neagră, cu atât timpul curge mai încet. Modelul meu de maşină a timpului foloseşte curbura spaţiu-timp, pentru a curba timpul într-un cerc pentru pasageri. Acel cerc ne aduce înapoi în timp", a explicat Tippett.
În timp ce conceperea unei astfel de maşini a timpului este posibilă folosind o ecuaţie matematică, Tippet are dubii că o astfel de maşină, care să funcţioneze, va putea fi construită vreodată de cineva.
"HG Wells a popularizat termenul de maşină a timpului şi i-a făcut pe oameni să creadă că un explorator ar avea nevoie de o maşină sau de o cutie specială pentru a putea realiza călătoria în timp. Dacă din punct de vedere matematic este fezabilă, dar construirea unei maşini a timpului încă nu este posibilă deoarece avem nevoie de materiale, pe care le numim materie exotică, care să modeleze dimensiunea spaţiu-timp şi care nu au fost descoperite încă", a mai spus Tippett.
În cercetarea sa, Tippett a creat un model matematic -Traversable Acausal Retrograde Domain in Space-time (TARDIS). El îl descrie ca o bulă a geometriei spaţiu-timp care îşi duce conţinutul înainte şi înapoi prin spaţiu şi timp, ca şi cum ar străbate un drum circular. Bula se deplasează prin dimensiunea spaţiu-timp mai repede decât viteza luminii, permiţând întoarcerea în timp.
"Studierea dimensiunii spaţiu-timp este, deopotrivă, fascinantă şi dificilă. Şi, de asemenea, este un mod distractiv de a folosi matematica şi fizica. Experţii din domeniu au explorat ideea maşinilor timpului matematice încă din 1949. Cercetarea mea prezintă o nouă metodă pentru a face acest lucru", a mai spus Tippett.
Cercetarea sa a fost publicată recent în IOPscience journal Classical and Quantum Gravity.
