După ce s-a certat cu Gaugain, van Gogh s-a retras în camera sa, a luat un brici şi şi-a tăiat urechea stângă. Apoi, a împărţit-o în două bucăţi pe care le-a împachetat. O bucată i-a trimis-o unei femei de la un bordel pe care îl frecventa şi el şi Gaugain, iar cealaltă i-a trimis-o lui Gaugain.
A doua zi de dimineaţă, van Gaugh a fost găsit inconştient de un poliţist şi dus la spital. După ce s-a trezit, artistul nu-şi aducea aminte nimic din ceea ce s-a întâmplat. A fost diagnosticat cu manie acută şi delir generalizat şi internat sub supraveghere în Arles, unde şi-a petrecut următoarele luni. A ieşit din spital după ce s-a internat voluntar într-un azil din Saint-Rémy-de-Provence. Aici, în 1889 a pictat una dintre cele mai reprezentative lucrări ale sale -The Starry Night.
Motivul care a dus la o asemenea automutilare i-a preocupat pe istorici mai mult de un secol, dar scriitorul Martin Bailey susţine că a găsit în sfârşit dovada care arată de ce van Gaugh a recurs la acest gest.
Scriitorul spune că nu cearta cu Gaugain l-a determinat pe van Gaugh să-şi taie urechea, ci vestea că fratele său Theo, principalul său susţinător financiar şi emoţional, s-a logodit. Anterior, se credea că artistul a aflat de căsătoria fratelui său după ce s-a automutilat.
Bailey arată în noua sa carte "Studio of the South" că, de fapt, van Gaugh a aflat de căsătorie dintr-o scrisoare primită de la fratele său, în aceeaşi zi în care şi-a tăiat urechea. Împreună cu scrisoarea, van Gogh a primit 100 de franci şi vestea că, în urmă cu două săptămâni, Jo Bonger a fost de acord să se căsătorească cu Theo, după ce anterior îl refuzase.
Scriitorul notează că Theo îi scrisese deja mamei sale pentru a-i cere permisiunea de a se căsători cu Jo, iar Jo îi scrisese fratelui său mai mare, telegrama de felicitare a acestuia sosind la 23 decembrie. De aceea, Bailey este sigur că şi Theo i-a scris lui Vincent van Gaugh în acelaşi timp, însemnând că scrisoarea a ajuns la casa artistului tot pe 23 decembrie.
Bailey oferă, totodată, dovezi că celebrul pat al lui Van Gogh, imortalizat în lucrarea sa din 1888, The Bedroom, dar şi locul unde a fost găsit a doua zi de dimineaţă după automutilare, în Casa Galbenă, din Arles, ar fi putut supravieţui trecerii timpului. Scriitorul crede că acest pat se află acum undeva în orăşelul olandez Boxmeer.
