Psihologul american Solomon E. Asch (1907 - 1996), unul dintre pionierii psihologiei sociale, a publicat în 1951 un experiment, foarte influent în domeniu, ilustrând importanța influenței sociale și tendința spre conformism. Asch este inclus în lista celor mai eminenți 200 de psihologi, pe locul 104, într-o listă întocmită printr-un studiu publicat în 2014.
Uitați-vă bine la aceste linii verticale. Care dintre liniile A, B și C credeți că este aceeași cu prima linie?
Fără dificultate, ați reușit să recunoașteți că prima linie este identică cu linia C. Când această întrebare este adresată unei singure persoane, rata de eroare este de aproape de 0%. Dar ceea ce este surprinzător este că, atunci când pui aceeași întrebare unei persoane dintr-un grup în care toată lumea identifică prima linie ca fiind aceeași cu linia A, atunci în 40% din cazuri această persoană răspunde și ea că prima linie este identică cu linia A.
Acest efect al grupului asupra individului este ceea ce în psihologia socială se numește conformism: atunci când judecata ta intră în conflict cu cea a grupului, ai tendința de a-ți conforma judecata cu cea a grupului. Și mai surprinzător, judecata ta conformă cu cea a grupului tinde să se „internalizeze”, adică chiar și în absența grupului vei persista în judecata ta eronată.
Experimentele lui Asch au fost replicate de peste o sută de ori în aproape douăzeci de țări cu culturi variate. Rezultatele obținute diferă destul de puțin: oamenii se conformează între 20 și 40% din răspunsurile lor cu cele ale grupului
Cum se explică conformismul?
Există mai multe ipoteze pentru a explica de ce oamenii tind să se conformeze părerii grupului. Explicația mai serioasă este că le-ar permite să scape de judecata grupului. Apare atunci o întrebare: oamenii care se conformează părerii grupului de teamă să nu fie excluși se forțează să-și modifice judecata sau ajung să perceapă într-adevăr același lucru ca și grupul? Altfel spus, presiunea socială ți-ar putea modifica percepția?
Bazele neurobiologice ale conformismului
Într-o cercetare în neurobiologie publicată în 2005, autorii au folosit tehnica RMN pentru a observa mecanismele neurologice ale participanților în condiții de presiune socială față de situații individuale care se confruntă cu informații eronate. Autorii au observat apoi prin imagistica creierului că participanții au ajuns să vadă situația ca toți ceilalți. Astfel, presiunea socială poate modifica percepția pe care individul o poate avea asupra mediului său.
Efectele nocive ale conformismului
Conformismul are dezavantajul că grupurile sociale pot cădea pradă „conservatorismului colectiv: tendința de a se agăța de modele stabilite chiar și atunci când apar noi nevoi. (...).
Următorul videoclip ilustrează cât de puternice pot fi efectele conformismului și vă poate determina să acționați într-un mod uneori foarte absurd:
