Massimo Osanna, directorul şantierului arheologic din Pompei, a oferit noi informații despre la identitatea celor două trupuri încolăcite, descoperite în 1922 de arheologul Vittorio Spinazzola, relatează Le Figaro.
Cei doi „iubiți“, așa cum au fost numiţi la descoperirea lor în 1922, se numără printre miile de victime ale erupției Vezuviului care a avut loc în anul 79. Trupurile aparţin a doi bărbaţi, de 18 și 20 de ani, care nu erau înrudiţi.
Timp de peste două secole, îmbrățișarea lor a trecut testul timpului. Recentele analize ale ADN, recoltat din resturile organice existente în gipsul turnat în secolul al XIX-lea de Giuseppe Fiorelli pentru a păstra trupurile cât mai mult posibil în poziţia surprinsă de erupţia vulcanului, arată clar că cei doi erau bărbaţi. Massimo Osanna a detaliat rezultatele acestor analize genetice cu ocazia unei noi expoziţii.
„Nu putem spune că cei doi au fost iubiţi, dar având în vedere poziția lor, probabil... Cu toate acestea, este dificil să se stabilească cu certitudine", a declarat Osanna pentru Corriere del Mezzogiorno.
Deși ADN-ul lor a fost alterat, analizele genetice arată că cei doi bărbaţi nu aparțin aceleiași familii. „Cu toate acestea, nu sunt tată și fiu“, a spus el. „Unul este de 18 ani, altul de 20 de ani“, a adăugat Osanna.
Descoperirea celor două trupuri în 1922, în casa numită Cryptoporticus, i-o datorăm arheologului italian Vittorio Spinazzola. În Italia homofobă a lui Mussolini, din cauza poziţiei în care au fost surprinse, cele două persoane au fost imediat asimilate unui bărbat și unei femei.
La rândul său, Spinazzola era convins că sunt rămășițele unei mame, împreună cu fiica sa. Timp de decenii, cele două mulaje, foarte puțin expuse public, nu au făcut obiectul niciunui studiu științific, care să confirme ipoteza arheologului.
Așa cum a explicat Massimo Osanna „în mintea oamenilor, a fost vorba mai mult de rămăşiţe umane decât de vestigii arheologice.“ Numai tehnicile medicale avansate au putut face să vorbească corpurile pietrificate.
Un scanner special conceput şi medicina legală pot determina acum vârsta, sexul, boala sau chiar clasa socială din care făceau parte victimele.
Sursa foto: lefigaro.fr