Compoziţia salivei este diferită în funcţie de vârstă şi, de asemenea, de la un moment la altul al zilei. Doctorul Christophe Lequart, chirurg-dentist, explică rolul major al salivei, într-un amplu articol în Science et Avenir.
Despre salivă trebuie să ştim că permite, pe de o parte, transportul de minerale pentru remineralizarea smalţului dinţilor şi, pe de altă parte, are rolul unui tampon care neutralizează atacurile acide. În plus, saliva formează o barieră de protecţie naturală, implicată în procesul de deglutiţie, digestie, gust. Este, aşadar, un fluid preţios la orice vârstă.
La copil
Un studiu publicat în Dental Tribune evidenţiază posibilul rol al salivei de a explica de ce sistemul imunitar al copiilor are o capacitate mai redusă de apărare. Potrivit acestui studiu, copiii luptă cu dificultate cu infecţiile şi aceasta ar putea fi explicată prin nivelul mai scăzut al imunoglobulinelor A în salivă (anticorpi numiţi solubili, prezenţi în numeroase secreţii ca primă linie de apărare), comparativ cu adulţii. Profesorul Mikael Sonesson, coordonatorul studiului, precizează diferenţele. Se pare că este necesar mai mult timp până ce apărarea de boli să ajungă la nivelul celei a adulţilor, în salivă şi glandele salivare mici.
La diferenţele legate de vârstă, se adaugă cele legate de momentul zilei. Compoziţia salivei variază, de asemenea, în cursul zilei. Saliva produsă în timpul masticaţiei este mai bogată în bicarbonat, calciu şi fosfat, comprativ cu saliva din timpul nopţii.
Marker pentru starea generală de sănătate
Saliva nu este un simplu lichid în gura noastră. Ea are un rol protector al sănătăţii buco-dentare, dar este indispensabilă pentru starea generală de sănătate. Analiza salivei ne permite să investigăm un anumit număr de boli.
Noile descoperiri sunt promiţătoare, în sensul că, prin analiza salivei, se va putea stabili starea generală de sănătate. Evaluarea cantitativă a unor bacterii ar putea fi un reper pentru stabilirea riscurilor de cancere bucale.
Compoziţia şi cantitatea
Totuşi, deocamdată, nu avem pe piaţă un test de salivă capabil să depisteze cancerul.
Importantă este compoziţia salivei, dar şi cantitatea ei. Din cauza unor medicamente şi a înaintării în vârstă, scade secreţia de salivă. De asemenea, pe măsură ce îmbătrânim, saliva este mai densă.
Or, acest fluid oral lubrifiază cavitatea bucală şi, în caz de hiposialie, (scăderea fluxului salivar măsurat prin teste), poate apărea senzaţiile de arsură. Scăderea debitului salivar şi senzaţia de gură uscată (xerostomia) pot avea consecinţe asupra alimentaţiei, a vorbirii. În plus, mai puţină salivă înseamnă mai puţină protecţie a danturii şi a cavităţii bucale.
Hiposialia favorizează apariţia infecţiilor (gingivite, parodontite), a cariilor, alterarea ţesuturilor bucale.
Xerostomia sau senzaţia de gură uscată este o problemă de care suferă mai ales persoanele în vârstă. Astfel, între 25% şi 60% dintre persoanele cu vârste peste 65 de ani au această senzaţie. Pe măsură ce înaităm în vârstă, glandele salivare nu mai funcţionează la capacitate, ceea ce corespunde unei scăderi a secreţiei de salivă cu consecinţe dezastruoase. Saliva este importantă pentru digestie, masticaţie, dar şi pentru gust. În caz de hiposialie şi dacă persoana respectivă are şi dinţi lipsă, aceasta prezintă un risc major de subnutriţie şi chiar de deces.
Saliva nu este singura care are un rol major asupra sănătăţii noastre. Sănătatea dentară are, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii în ansamblu. Dinţii lipsă, mobili, protezele, inflamaţiile gingivale, durerile, sunt elemente care au impact major asupra masticaţiei, deglutiţiei, plăcerii de a mânca ... S-a stabilit că pacienţii suferinţi de parodontită severă au un indice de masă corporală mai mic.
