În mai 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că variantelor cheie ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, li se vor atribui nume din alfabetul grecesc pe lângă denumirile lor științifice pentru a oferi lumii un mod simplu, nestigmatizator de a vorbi despre virus, scrie Time. (Anterior variantele erau adesea menționate în funcție de locul unde au fost detectate pentru prima dată.) Acest sistem a condus la nume precum Alpha, Delta și Omicron.
Dar după ce Omicron a fost detectat pentru prima dată la sfârșitul anului 2021, variantele au început să sune mult mai tehnice, cu nume precum BA.2, BA.2.12.1, BA.4, BA.5 și, cel mai recent, BA.2.75 supranumita Cenaturul. De ce toate aceste nume complexe când încă nu există nicio variantă cunoscută sub numele de Pi?
Tot timpul, au existat mult mai multe variante SARS-CoV-2 decât au primit nume grecești; OMS atribuie nume alfabetice numai variantelor de îngrijorare care sunt semnificativ diferite de cele anterioare. „În momentul în care a apărut Omicron, existau sute de sublinii ale Deltei pe care le urmăream”, explică Maria Van Kerkhove, responsabilul tehnic al OMS pentru COVID-19. În comparație cu acestea, Omicron a reprezentat o schimbare drastică în evoluția virusului, cu un număr „substanțial” de mutații, spune Van Kerkhove. După cum știm acum, acele mutații au făcut Omicron mai contagios, dar puțin mai puțin grav decât Delta.
Deși există diferențe între BA.2, BA.4, BA.5 și restul subvariantelor Omicron, toate sunt destul de asemănătoare între ele și cu tulpina originală Omicron. De aceea, ele sunt considerate descendente ale lui Omicron, mai degrabă decât propriile lor variante distincte cu diferite nume grecești care să se potrivească, spune Van Kerkhove.
Dar unii experți cred că sistemul are nevoie de o actualizare. Trevor Bedford, profesor în divizia de vaccinuri și boli infecțioase de la Centrul de Cancer Fred Hutchinson din Seattle, spune că ar fi mai bine să dea nume proprii subvariante semnificative, cel puțin din perspectiva comunicării publice. Când spuneți „Omicron subvarianta BA.2.12.1’, oamenii se retrag din discutie”, spune Bedford.
Saltul evolutiv de la Delta la Omicron a fost mare și este posibil ca virusul să nu se mai schimbe dramatic timp de ani de zile – dacă se va mai schimba vreodată, spune Bedford. Deci, în opinia sa, ar trebui să existe o bară inferioară pentru atribuirea de noi nume alfabetice. BA.2 a fost cu aproximativ 30% mai transmisibil decât tulpina originală Omicron, subliniază el, ceea ce a fost o schimbare semnificativă. BA.5, cel care circula acum, pare a fi cel mai contagios de până acum.
„Dacă aveți o variantă care conduce la o epidemie considerabilă în mai multe locuri din lume”, spune Bedford, „este ușor să le dați o etichetă și ar ajuta toată lumea să înțeleagă ce se întâmplă”.
Van Kerkhove subliniază că OMS încă consideră și tratează rudele Omicron ca variante de îngrijorare, chiar dacă nu li s-au atribuit nume noi.
Ea adaugă că oamenii de știință din întreaga lume continuă să monitorizeze evoluția virusului dar acest lucru devine din ce în ce mai dificil deoarece eforturile de testare și supraveghere au eșuat iar multe țări relaxează măsurile de precauție legate de pandemie și testarea la domiciliu devine mai răspândită. Dar asta nu înseamnă că virusul a încetat să sufere mutații. Numai săptămâna trecută au fost raportate 5,7 milioane de cazuri la nivel global, notează Van Kerkhove. Transmiterea pe scară largă înseamnă nu numai că mulți oameni se vor îmbolnăvi și pot muri, ci și că virusul va avea șanse să continue mutații - poate în mai multe gradații de Omicron sau poate într-o variantă suficient de diferită pentru a câștiga eticheta de Pi.
„Virusul este sub presiune pentru a se schimba”, spune Van Kerkhove. „Ar trebui să fim pregătiți pentru schimbări subtile... dar [de asemenea] trebuie să fim pregătiți pentru un virus complet diferit.”
