Rămășițele mai multor deținuților politici au fost descoperite de arheologi în fostul lagăr comunist de la Periprava, acolo unde au fost îngropați în perioada 1959-1964, în urma extenuării, înfometării și a frigului, dar și a torturii la care erau supuși de fostul regim criminal.
Munca arheologilor a fost îngreunată de faptul că la suprafața solului nu existau semne distinctive care să amintească de înhumarea cadavrelor, iar identificarea locurilor în care deținuții erau îngropați a fost posibilă datorită amintirilor localnicilor bătrâni sau a unor foști angajați ai coloniei penitenciare.
Arheologii au reușit să recupere rămășițele a 54 de deținuți politici, constatând că o parte din ei fuseseră îngropați dezbrăcați ori înveliți în stuf și legați cu sârmă. Printre cadavrele lor, specialiștii au găsit și rămășițele unor localnici din Periprava care au fost îngropați acolo.
În timpul săpăturilor, arheologii au găsit și mormântul unui deținut politic ale cărui rămășițe nu se mai aflau în groapă, specialiștii opinând că familia deținutului a reușit să afle cu exactitate locul în care acesta a fost înhumat și i-au preluat trupul.
Investigațiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul Asociației Foștilor Deținuți Politici, începând din 2020.
Comunicatul Asociației Foștilor Deținuți Politici
București, 14 septembrie 2020. Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfăşurat în perioada 31 august – 4 septembrie 2020 o nouă campanie de cercetări arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.
Începând din acest an, investigațiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR. În cursul anilor 2013 și 2015-2019, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava s-au organizat și desfăşurat șase campanii de cercetări arheologice. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare efectivă a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.
La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată a fost practicată o singură unitate de săpătură sau secțiune arheologică, notată cu indicativul S.19, care a avut o formă dreptunghiulară cu dimensiunile inițiale de 19,5 x 3 metri, laturile mai lungi fiind orientate pe direcția nord-sud. În aceasta au fost identificate și cercetate un număr de cinci morminte, dintre care patru sunt ale unor deținuți, rămășițele pământești ale acestora fiind extrase și recuperate. Unul dintre morminte, nemarcat la suprafața solului, aparținea unui localnic, iar în acest caz osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate. Datorită faptului că gropile de înhumare a patru morminte depășeau cadrul de secțiune trasat, intrând în profilele verticale, a fost necesară practicarea unor extensii sau nișe în pereții secțiunii, care să permită dezvelirea integrală a scheletelor defuncților. Împreună cu aceste extinderi, suprafața totală de teren afectată de secțiunea cercetată a însumat 66,64 metri pătrați.
În cele șapte campanii de săpături derulate până în prezent au fost executate și cercetate un număr de 19 secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 59 de morminte. Dintre acestea, un număr de 55 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți. Patru morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 54 de persoane, la unul din sicriele descoperite constatându-se că acesta avea capacul deranjat și scheletul lipsă. Această situație se explică prin faptul că familia defunctului a avut cândva posibilitatea să afle locul precis al mormântului, să-l deshumeze și să-i recupereze osemintele.
Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. Conform mărturiilor, nu toți deținuții morți în lagăr au fost înhumați în cimitirul lipovenesc din Periprava. De aceea, după terminarea intervenției arheologice, o parte din echipa de cercetare a mai rămas câteva zile în zonă pentru a explora, prin perieghieză de teren, alte posibile locuri de înhumare ale deținuților.
Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.
Pentru cele patru scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul ultimei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților, după ce au fost analizate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și apoi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin verificarea comparativă a ADN-ului obținut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.
Investigaţiile arheologice s-au desfășurat în prezenţa procurorilor însărcinați cu cercetarea penală a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu și colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care în anul 2015 a fost sesizată în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceștia au fost asistați de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent șef Dan Danilencu) și de un medic legist de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Dașanu). La cercetări a participat și domnul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și Subsecretar de Stat, care a fost el însuși încarcerat la Periprava în timpul detenției petrecute prin mai multe închisori și lagăre de muncă.
Cercetările au fost efectuate de către același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, în cadrul IICCMER și sub mandatul președintelui executiv Radu Preda, au început verificarea și investigarea reală și sistematică a acestui sit funerar contemporan pentru căutarea și recuperarea efectivă a rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist. Colectivul arheologic a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia), Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie din Turda) și Marius Oprea. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română și a fost sprijinită pe plan logistic de către Primăria comunei C.A. Rosetti.
• Finanțarea campaniei arheologice din acest an a fost asigurată integral, prin intermediul Fundației DOINA CORNEA din Cluj, din contribuțiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociația AD CARITATIS din Bistrița.
• AFDPR face și pe această cale un nou apel către rudele și urmașii victimelor care au decedat în lagărul de la Periprava precum și către toți cei care au cunoștință despre astfel de persoane, pentru a-l contacta direct pe responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
