Într-o postare în pagina sa oficială de Facebook, marele om al muzicii Nicu Alifantis ne aminteşte tuturor de Teo Peter, atât de îndrăgitul muzician rock, basist şi cofondator al formaţiei Compact, dispărut dintre noi într-o seară de decembrie, într-un accident stupid, comis de un puşcaş marin detaşat la Ambasada SUA din Bucureşti.
Teo Peter a plecat dintre noi la 4 decembrie 2004, taxiul în care se afla, în centrul Bucureştiului, fiind lovit de un Ford Expedition condus de Christopher Van Goethem, soldat american de la ambasadă, aflat în stare de ebrietate. Un val de indignare a cuprins atunci România, ca urmare a modului în care americanii au reacţionat, extrăgându-l imediat de la locul faptei pe autorul omorului şi ulterior judecându-l de formă în SUA. Autorul a scăpat nevinovat!
Înainte de a se stinge din viaţă, Teo Peter a apucat să pună pe picioare unul dintre cele mai mari planuri ale sale: un festival internaţional de rock. "Rock my heart" s-a desfăşurat în perioada 3-5 decembrie 2004 la Sala Polivalentă din Capitală. De acolo se şi întorcea în seara tragediei Teo Peter.
Marţi, Nicu Alifantis a dorit să-i cinstească memoria lui Teo Peter, printr-o postare în care reaminteşte ce scria în urmă cu 10 ani. Redăm integral mesajul postat de Nicu Alifantis.
"Astăzi Teo Peter ar fi împlinit 63 de ani.
Întotdeauna în aprilie, îmi amintesc de el, pentru că uneori viața, în joaca ei cu noi, ne mai strecoară și câte-o amărăciune. În urmă cu 10 ani, îmi adunam gândurile și amintirile, atât de frumoase legate de Teofil, astfel:
Dacă stau bine şi mă gândesc, nici nu mă miră verdictul dat de justiţia americană. Sigur că este dureros şi nedrept atât pentru Teo, cât și pentru familia lui, pentru noi, cei ce l-am iubit.
Teo Peter a fost un tribut adus transformărilor pe care țara asta a noastră a ales să le facă. O victimă colaterală.
Oamenii greşesc uneori, sunt răi alteori si buni câteodată!…
De aceea cred că doar Dumnezeu este singurul care poate să-i judece drept. Nimeni altcineva.
Sunt convins că acel puşcaş marin nu va avea un somn liniştit cât timp va trăi, cum sunt convins că acum Teo e mult mai trist. Nu ştiu dacă este cazul să mă revolt ori să mă resemnez, însă personal, vreau să-i mulţumesc lui Teo pentru tot ce-a fost şi a făcut pentru noi toți. Și mai cred că acum, mai mult ca oricând, merită un gând bun din partea noastră.
În inima mea Teo Peter a căpătat imaginea unui erou și asta, pentru că avem nevoie de eroi, dar mai ales pentru că avem nevoie de împăcare cu noi înşine şi cu semenii noştri.
Nicu Alifantis, 2017"
