Doina Badea, solista de muzică uşoară care, având o voce unică şi inconfundabilă, a interpretat zeci de şlagăre nemuritoare, fiind supranumită „Edith Piaf de România”, s-a născut la 6 ianuarie 1940, la Craiova. Un destin prins parcă între două seisme, căci cântăreața s-a născut în 1940, anul în care Bucureștiul s-a zguduit puternic și a murit în 1977, la cutremur.
La 6 ianuarie 2020 ar fi împlinit 80 de ani. La 4 martie 1977 viţa i-a fost curmată de seism.
Doina Badea a fost căsătorită cu Traian Zmeu, cei doi având împreună doi copii: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. Artista a murit împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în urma puternicului cutremur care a dus la prăbuşirea clădirii în care aceştia locuiau.
În acel an, începutul de primăvară îi prinseseră pe cei patru în casă nouă. Alt vis concretizat într-un apartament spațios, elegant, situat în blocul Barului Continental, în spatele Casei Şuţu.
Îl primise Doina la repartizare, după ce invocase că nu avea unde să stea cu doi copii mici și că îl merită, cu sute de spectacole la activ în teatrele muzicale și de revistă din țară. Și avea vecin de seamă: pe Toma Caragiu, care locuia în blocul din față.
"A fost mare jale. Îi găsiseră pe cei doi copii, pe soţ. Avea o familie minunată! S-a tot vehiculat pe atunci ideea că trupul Doinei Badea nu a fost găsit şi i-ar fi fost descoperită doar o mână, pe care i-ar fi recunoscut-o după un inel. Ştiu că au fost probleme cu înmormântarea, fiindcă nu se găseau locuri pentru toţi patru. In plus, se spunea că înmormântarea Doinei era imposibilă, pentru că nu i se găsise trupul şi nu putut fi eliberat certificatul de deces”, și-a amintit într-un interviu Marina Voica, buna prietenă a artistei.
55 de secunde, atât cât a durat cutremurul, au fost suficiente pentru ca 33 de clădiri să se prăbușească ca piesele de domino atinse de un deget. Printre ele, și blocul Continental.
Clădirea în care locuia Doina Badea s-a prăbuşit peste cea din faţă, provocând căderea scărilor în blocul actorului Toma Caragiu.
Mâna artistei a fost recunoscută printre dărâmături după verigheta pe care o avea pe deget, dar trupul nu i s-a găsit vreodată, scrie a1.ro.
A efectuat studii de canto la Şcoala Populară de Artă din Craiova şi a făcut parte din colectivul Filarmonicii de Stat ''Oltenia'', în calitate de coristă şi solistă în unele concerte.
Doina Badea a devenit însă celebră prin interpretarea de piese de muzică uşoară.
Astfel, a devenit cunoscută publicului larg după participarea la unele spectacole ale Teatrului Muzical din Deva şi îndeosebi pe scena teatrului ''Constantin Tănase'' din Bucureşti, se menţionează în lucrarea ''Meridianele cântecului'', autor Daniela Caraman Fotea (Editura Muzicală, Bucureşti, 1989).
''Timbrul cald, virtuţile interpretative şi probitatea artistică sunt numai câteva dintre calităţile care au impus-o pe Doina Badea ca una dintre cele mai populare şi îndrăgite soliste de muzică uşoară din România, ea rămânând pentru marele public interpreta de neuitat a numeroase piese'', se arată în cartea menţionată. Multipla ei înzestrare i-a permis totodată abordarea cu succes şi a muzicii populare.
Doina Badea a participat la numeroase ediţii ale Festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia, precum şi la alte festivaluri din ţară şi de peste hotare. A obţinut premii la Festivalul de la Mamaia din 1963, 1964, 1966, 1969, 1972 etc, scrie AGERPRES.
De asemenea, a întreprins numeroase turnee în ţară şi peste hotare (Israel, R.F. Germania ş.a.) şi s-a bucurat de un binemeritat succes pe scena Teatrului ''Olympia'' în cadrul turneului Teatrului ''Constantin Tănase'' la Paris, în 1962. A susţinut un recital de succes la ediţia din 1971 a Festivalului "Cerbul de Aur'' de la Braşov.
A obţinut Premiul II la Festivalul de muzică uşoară de la Sopot (Polonia) din 1967, precum şi Diploma de onoare a juriului la Festivalul internaţional de la Bratislava (Cehoslovacia) din 1969.
Îndrăgita solistă a colaborat cu cei mai buni compozitori ai acelei perioade: Temistocle Popa, Vasile V. Vasilache, Eli Roman, Vasile Veselovschi, Gherase Dendrino, George Grigoriu, Henri Mălineanu, Nicolae Kirculescu ş.a.
Din bogatul repertoriu al solistei Doina Badea amintim piesele: ''Vechiul pian'', ''Ploaia şi noi'' (de V.V. Vasilache); ''Îmi cântă la fereastră marea'', ''Când ţi-a bătut în geam iubirea'', ''Tu'', ''Cânta un matelot'', ''Romanţa inimii'', ''Vara nu are sfârşit'', ''Poate odată vom trăi din amintiri'', ''Te iubesc'', ''Trecea o şatră de nomazi'' (de V. Veselovschi); ''De unde ştii, vioară, tu'' (de N. Kirculescu); ''Nimeni'', ''Barcarolă'', ''Te iubesc până la moarte'', ''Deschide, deschide, fereastra'' (de H. Mălineanu); ''De ce pari trist'' (de R. Oschanitsky); ''Cum e iubirea'', ''Viorile'', ''Şoapte de iubire'' (de T. Popa); ''Cred în fericirea noastră'', ''Spre soare zburăm'' (de G. Grigoriu); ''Dragoste'', ''Iubeşte-mă cum te iubesc şi eu'' (de E. Roman); ''Cine vine noaptea târziu'', ''La un pas de fericire'' (de R. Şerban); ''Lacrimi de fericire'', ''Nu vreau să văd pe nimeni trist'' (de R. Tavernier); ''Mi-e dor de sărutarea ta!'' (T. Botez); ''Se-ntorc vapoarele'' (de A. Winkler), ''În cârciumioara unde cântă un cobzar'' (de Gh. Dendrino) etc.
Desăvârşită profesionistă, Doina Badea a fost una dintre vocile preferate ale programelor de radio şi televiziune şi a imprimat zeci de piese pentru ''Electrecord''. În 2005, TVR Media a editat pe casetă video o selecţie valoroasă de cântece de petrecere, romanţe şi cântece lăutăreşti, înregistrate în studiourile TVR între anii 1970 şi 1992, între interpreţii vocali şi instrumentişti de pe această casetă numărându-se şi Doina Badea.
Doina Badea a fost căsătorită cu Traian Zmeu, cei doi având împreună doi copii: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. Artista a murit la 4 martie 1977, împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în urma puternicului cutremur care a dus la prăbuşirea clădirii în care aceştia locuiau.
