La data de 28 august 1916, Germania declara război României, iar a doua zi jurnaliștii de la Frankfurter Zeitung comentau și publicau declarația de război pe prima pagină.
“Așa cum am anuntat, România, după încălcarea rușinoasă a acordurilor cu Austro-Ungaria și Germania, a declarat război fraților noștri, astfel că Trimisulului Împăratului la București i s-a solicitat să își ceară pașaportul și să transmită Guvernului român să considere și Germania în stare de război cu România”, nota sursa citata.
Nemții nu au fost luați prin surprindere că în aceeași zi în care România declara război Austro-Ungariei, Italia declara război Germaniei.
“Din punct de vedere militar, trebuie afirmat că declarația de război a Italiei a stabilit relații militare clare. Având în vedere evenimentule din ultimele zile, nu a fost tocmai o surpriză. Fără îndoială, a fost forțată de Antanta, din cauza situației numerice tot mai precare a trupelor militare de pe diferite fronturi. Italia a fost șantajată, știindu-se situația financiară precară și lipsa de cărbune din țară. Nu este exclus ca trupele italiene să întărească fronturile franceze.
Faptul că România a declarat război Austro-Ungariei este în strânsă legătură cu declarația de război a Italiei la adresa Germaniei. Și în acest caz, Antanta caută un nou sprijin militar. Nici declarația de război a României nu ne surprinde, însă vine puțin mai repede decât ne așteptăm. Puterile Centrale se află în fața unor noi provocări, despre care încă nu am convenit, însă cu siguranță o să le facem față, atât noi cât și confrații noștri. Trupele românești sunt deja la granița cu Puterile Centrale, de aceea ne putem aștepta la începerea imediată a operațiunilor militare.
Din punct de vedere politic, putem remarca faptul că Italia a cedat presiunilor economice, în special din partea Imperiului Britanic. Cât privește România, presiunile Imperiului Rus și Imperiului Britanic și-au făcut efectul. Surse de încredere ne-au confirmat că în ultimele săptămâni, Brătianu a negociat un acord cu Imperiul Rus, iar toate forțele de la București, care au încercat să îl oprească de la această mișcare sinucigaşă, nu au fost suficient de puternice pentru a-l opri.
Incertitudinea care a planat asupra intențiilor României în ultimele săptămâni s-a disipat prin această decizie și nimeni de la București nu ar trebui să pună la îndoială că România ne va găsi lângă confrații noștri. Următorii pași din partea germană vor fi anunțaţi abia după terminarea ședinței Consiliului Național.
Cât privește situația economică, nu ne afectează aproape deloc intrarea României în război. Evident că importurile din România vor fi sistate. Aflat încă în vigoare, contractul pentru cereale este încheiat. Cantitățile contractate inițial au ajuns deja în Germania. Nu am ajuns să parafăm un nou acord privind recolta actuală. România a tras de timp cât a putut.
Având în vedere că producația proprie a depășito cu multe milioane de tone pe cea de anul trecut, nu mai suntem obligați să importăm din România. Importurile de cereale din România au fost de 1,4 milioane de tone. Având în vedere că va trebui să hrănim populația și animalele, anul acesta nu va ajunge nimic la distileria de cereale.
Contingentul de pace pentru fabricile de bere va fi înjumătățit. Hameiul să ajungă la animale. Distileria de cartofi va rămâne neafectată, fiindcă avem nevoie de spirt, în scopuri militare și pentru iluminat. Vinul să se producă doar în cote mici. Având în vedere producția bună de anul acesta, ne putem aștepta la o creștere a rației de pâine”, se încheia un pasaj din declarația de război, publicată pe prima pagină a ziarului.
Frankfurter Zeitung a fost înființat în 1856 sub numele de Frankfurter Geschaftsbericht. A cunoscut consacrarea sub denumirea de Frankfurter Zeitung abia din 1866. După 1933 a fost singurul ziar de opoziție la adresa regimului nazist, chiar dacă toți jurnaliștii evrei au fost obligați să își dea demisia. A rezistat până la data de 29 august 1943, când a fost închis definitiv din ordinul lui Hitler.
