România este a treia ţară din Europa ca potenţial geotermal. Pe lângă proprietăţile balneoterapeutice pe care le are, apa poate fi folosită şi pentru încălzirea locuinţelor.
Costurile sunt infime prin comparaţie cu facturile de gaz aşa că tot mai multe primării accesează fonduri europene pentru a extrage apa termală. În România, foarte puține locuințe sunt încălzite cu ajutorul apei termale. Printre beneficiari sunt locatarii unor cartiere din Oradea și din orașul bihorean Beiuș.
Potrivit datelor oficiale, în România se extrage mai puțină apă geotermală decât e prevăzută în licențe. Pe lângă aceasta, unele sonde construite acum patru decenii se distrug pe an ce trece, potrivit digi24.ro. Specialiștii spun că o mare parte din țară se poate încălzi cu ajutorul apei termale, datorită uriașelor zăcăminte de care dispune.
O descoperire care a schimbat "faţa oraşului" Beiuş: forajul realizat între 1995-1996, la o adâncime de 2.576 m, a confirmat existenţa unui bogat rezervor de apă geotermală.
Sonda F-3001 localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1.850 m şi 2.460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime de aproximativ 500-600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puţul F-3001, ajung la suprafaţă în munţii Codru-Moma, la 8-10 km vest de Beiuş.
Cercetarea şi evaluarea rezervorului geotermal s-a făcut în cadrul unui proiect al Uniunii Europene, realizat de următoarele firme: VAG Ltd Islanda, GTN Germania, SC Edilul Beiuş România, SC Transgex Oradea România.
Proiectul s-a finalizat cu un studiu de fezabilitate întocmit de partenerii islandezi şi germani. Puţul F-3001 a fost testat în regim intens în perioada 28 aprilie- 23 septembrie 1999, prin intermediul unei pompe submersibile, pomparea fiind continuă la o valoare medie între 36 şi 42 l/s.
Scopul primordial al studiului a fost estimarea potenţialul de producţie pe termen lung al forajului F-3001. Temperatura apei a fost monitorizată constant în timpul probelor. Ea s-a ridicat în cursul testării, începând cu 29 aprilie, a doua zi de test, temperatura apei s-a ridicat încet dar continuu de la 78º C la aproape 85º C la mijlocul lunii august.
În prima fază de exploatare, au fost conectate la reţeaua de apă geotermală cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului.
Dată fiind nevoia crescută de agent termic, între anii 2002-2004 s-a forat al doilea puţ, F 3003, care asigura o temperatură de aproximativ 75 ºC.
Începând cu anul 2008, şansa dezvoltării durabile a municipiului s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând în prezent la valoarea semnificativă de 20 de milioane de euro proiecte implementate şi în curs de implementare.
Proiectul "Beiuş- Oraş geotermal" , în valoare de 4,3 milioane euro, are ca scop eficientizarea folosirii resursei de apă geotermală.
Anual, în oraşul Beiuş se consumă mai mult de 200.000 Gcal, care sunt produse numai din sursa geotermică, se arată într-o prezentare pe site-ul primăriei.
Pe lâgă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preţ/ gigacalorie din România (77 lei/ Gcal), comoara geotermală va aduce Beiuşului o şansă unică de dezvoltare economică, şi nu în ultimul rand şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veritabil oraş verde, căci în jurul parcului balneoclimateric se va dezvolta economia, vor exista hoteluri şi diverse servicii.
