Niciuna dintre cele trei anchete judiciare lansate separat de Germania, Suedia și Danemarca nu a avut succes, scrie Le Figaro
Un eveniment geopolitic major, sabotarea gazoductelor Nord Stream în urmă cu un an, rămâne o enigmă. Mai multe investigații încearcă să pună cap la cap puzzle-ul acestui thriller în Marea Baltică, într-un context extrem de sensibil din cauza războiului din Ucraina.
Pe 26 septembrie 2022, patru scurgeri uriașe de gaz precedate de explozii subacvatice au avut loc la câteva ore distanță pe Nord Stream 1 și 2, conducte care leagă Rusia de Germania și care transportau cea mai mare parte a gazului rusesc către Europa au provocat stupefacție. La acel moment, Moscova a încetat să livreze gaze prin Nord Stream 1, pe fondul unui impas energetic cu țările europene care sprijină Ucraina.
În ceea ce privește gazoductul geamăn Nord Stream 2, o dispută între Berlin și Washington de mulți ani, construcția sa a fost finalizată la sfârșitul anului 2021. Nu a intrat niciodată în funcțiune.
Infrastructura în valoare de miliarde de euro se află pe fundul mării. Scurgerile au fost toate în apele internaționale, în largul insulei daneze Bornholm și pe coasta de sud a Suediei.
Anchetatori foarte discreti
Niciuna dintre cele trei anchete judiciare lansate separat de Germania, Suedia și Danemarca nu a avut succes. „Principala ipoteză este că în spatele sabotajului se află un stat”, a declarat în aprilie procurorul suedez Mats Ljungqvist, adăugând că autorii săi știau „foarte bine că vor lăsa urme”.
Pentru AFP, procuratura germană asigură că „ în prezent nu este posibil să se facă declarații credibile” cu privire la identitatea și motivațiile făptuitorilor, nici „ cu privire la chestiunea sprijinului statului ”. „Fie într-adevăr nu există o pistă destul de bună, fie este sensibilă din punct de vedere politic”, comentează Christian Mölling, expert la Consiliul German pentru Relații Externe (DGPA).
Miercuri, procurorul suedez Mats Ljungqvist, intervievat de AFP, s-a plasat însă „în faza finală a anchetei”, în speranța că va putea lua o „decizie” până în 2024.
Pentru AFP, procuratura germană asigură că „în prezent nu este posibil să se facă declarații credibile” cu privire la identitatea și motivațiile făptuitorilor, nici „cu privire la chestiunea sprijinului statului”. „Fie într-adevăr nu există o pistă destul de bună, fie este sensibilă din punct de vedere politic”, comentează Christian Mölling, expert la Consiliul German pentru Relații Externe (DGPA).
Miercuri, procurorul suedez Mats Ljungqvist, intervievat de AFP, s-a plasat însă „în faza finală a anchetei”, în speranța că va putea lua o „decizie” până în 2024.
O telenovelă media
Expediții de reconstituire, unele cu drone subacvatice, experți, foști agenți secreți și trasee care duc de la Varșovia la Crimeea prin Moldova: mass-media de investigații încearcă să elucideze sursele unei operațiuni ultracomplexe din punct de vedere tehnic.
La începutul lunii martie, New York Times a susținut, pe baza informațiilor consultate de informațiile americane, că un „grup pro-ucrainean” s-ar afla în spatele sabotajului, dar fără implicarea președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky.
Totodată, procurorii germani au anunțat că cercetează o ambarcațiune suspectată că ar fi transportat explozivii. Urmând acest exemplu, mass-media germană Spiegel și ZDF au mers până acolo încât au închiriat acest iaht cu pânze lungă de 15 metri, „Andromeda, pentru a reconstrui călătoria pe care un echipaj ucrainean format din cinci bărbați și o femeie, potrivit acestora, ar fi fost de la portul german Rostock până la coasta insulei daneze Bornholm. Citat de Spiegel, un fost ofițer britanic de informații navale suspectează o navă științifică rusă, Sibiriakov, în timp ce cotidianul danez Information arăta cu degetul spre SS-750, o altă navă rusească specializată în operațiuni subacvatice și prezentă în zonă cu puțin timp înainte de explozii.
Speculațiile continuă
Atât Ucraina, cât și Rusia și Statele Unite au negat cu fermitate orice implicare. În iunie, mai multe instituții de presă au susținut că informațiile militare olandeze au avertizat CIA cu privire la un plan ucrainean de a arunca în aer conducta.
Scurgerile de la serviciile secrete „sunt doar o piesă a puzzle-ului”, spune Christian Mölling. „Există și oameni care trăiesc în Ucraina care ar putea lucra pentru serviciile secrete rusești.” Implicarea ucrainenei ar fi foarte greu de gestionat pentru aliații occidentali ai Kievului. Pentru Andreas Umland, analist la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, un scenariu care implică Rusia este „cel mai probabil”.
Întrucât Moscova a întrerupt fluxurile către Europa ca presupuse represalii pentru sancțiunile occidentale, sabotajul ar fi putut face posibilă „uciderea a două ținte dintr-o singură lovitură ”, crede Andreas Umland. Pe de o parte, a eliberat Gazprom, acționarul majoritar al gazoductelor, de cererile clienților săi de compensare prin invocarea unui caz de „forță majoră”. Pe de altă parte, continuă expertul, punând suspiciuni asupra Kievului și „distrugând reputația Ucrainei”.
Foarte dependent de gazul rusesc înainte de conflict, Berlinul a fost nevoit să-l înlocuiască rapid cu alți furnizori, cu prețul creșterii costurilor energiei în cea mai mare economie a Europei.
