Rusia vrea plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria

21 Ian 2022 | scris de Istvan Deak
Rusia vrea plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters preluată de Agerpres.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

"Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România", a menţionat MAE rus.

România respinge solicitările Rusiei privind prezența trupelor aliate. Răspuns similar de la NATO

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO. Un răspuns similar a venit din partea secretarului general adjunct al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia”, se afirmă într-un comunicat al MAE.

 

De asemenea, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a respins cererile înaintate de diplomația rusă în cadrul convorbirilor de la Geneva dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat al SUA Anthony Blinken.

Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său.

Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat Mircea Geoană pentru Digi 24.

MAE, după ce Rusia a cerut ca NATO să se retragă din România și Bulgaria: Inoportun, fără fundament

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, „mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe.

Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, mai arată MAE.

MAE menționează că, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.

În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, potrivit MAE.

Administrația Prezidențială: Klaus Iohannis, discuții cu premierul Nicolae Ciucă despre situația de securitate de pe Flancul Estic

Presedintele Klaus Iohannis se va întlni astazi cu Prim-ministrul Nicolae Ciuca pentru a discuta situatia de securitate de pe Flancul Estic, transmite Administrația Prezidențială.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, joi, anunţul omologului american, Joe Biden, privind creşterea prezenţei militare americane în România, pe flancul de est al NATO, „dacă situaţia de securitate se deteriorează”. Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prezenţa militară americană în Polonia şi România va fi crescută.

„Vom creşte efectiv prezenţa militară în Polonia, în România, (…) pentru că avem o obligaţie sacră în termenii Articolului 5, de a apăra aceste ţări. Ele sunt parte a NATO. Nu avem această obligaţie în raport cu Ucraina, deşi suntem foarte îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a spus Biden.

Klaus Iohannis a salutat, joi dimineață, și anunțul președintelui francez Emmanuel Macron de a trimite trupe în România în cadrul misiunilor NATO. 

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, la ANTENA 3, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând. "Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză. Sunt decizii care trebuie materializate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. ”, a spus Aurescu. El a arătat că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, sunt extrem de importante şi reprezintă „dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic” al celor două ţări pentru România.  

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken și ministrul rus de externe Sergei Lavrov se vor întâlni vineri la Geneva pentru o nouă rundă de discuții pe fondul temerilor tot mai mari privind o invazie a Ucrainei de către Rusia. Discuțiile diplomatice de până acum nu au dus însă la niciun rezultat concret, iar așteptările legate de negocierile la nivel înalt de vineri sunt extrem de scăzute, relatează BBC.  

Tensiunile dintre Rusia și Occident au escaladat în ultimele săptămâni, peste 100.000 de trupe rusești au fost aduse la granița cu Ucraina, iar săptămâna aceasta, Rusia a început să trimită trupe pentru „exerciții militare” în Belarus. Occidentul se teme că Moscova va invada Ucraina foarte curând. 

Președintele Iohannis convoacă CSAT. Tema: securitatea în zona Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre. 

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care va avea loc începând cu ora 13,00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Şeful statului s-a întâlnit, vineri, la Palatul Cotroceni, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

 

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră