Pandemia a dovedit cât de dependentă este economia germană de est-europeni. Jurnaliştii de la "Die Welt" analizează soarta sutelor de mii de migranţi din România, Polonia şi Bulgaria.
Pandemia are multe părţi negative. Dar există şi un moment de iluminare, în toată liniştea care s-a aşternut după ce, în primăvară, majoritatea statelor au intrat în lockdown. "Ca şi cum s-ar fi aprins un reflector", aşa descrie politologul bulgar Ivan Krastev situaţia în discuţia cu jurnaliştii de la prestigioasa publicaţie germană "Die Welt".
"Migraţia care a produs prăpăstii uriaşe", astfel se intitulează ampla analiză a situaţiei economiei germane în raport cu forţa de muncă din Europa de Est. Prăpăstiile la care se referă jurnaliştii germani pot fi interpretate din perspective diferite. Pe de-o parte sunt ţările occidentale, cu economii funcţionale şi societăţi dezvoltate, care, până în momentul izbuncnirii pandemiei, păreau a se afla mereu în tabăra învingătorilor. De cealaltă parte sunt statele cu o scurtă istorie comunitară, cu economii firave şi o populaţie împuţinată, de unde tinerii şi cei bine pregătiţi continuă să emigreze în masă. Aceste țări sunt, de obicei, perdanții.
Reflectorul la care se referă faimosul politolog bulgar Krastev a scos practic la iveală "situaţia critică în care se complăceau mai ales germanii". "În criza provocată de Corona, mulţi oameni din centrul Europei au înţeles cât de dependenţi sunt de est-europeni", explică Ivan Krastev în discuţia cu jurnalistul german Claus Christian Malzahn.
Continuarea articolului, AICI
