Dacă Ucraina este invadată, ce se va întâmpla cu țara? Între împărțirea ei, negocierile sau instalarea unui regim marionetă, ziarul Le Figaro prezinta scenariile care ar putea fi luate în considerare.
„Extindeți ofensiva în toate direcțiile”: ordinul dat sâmbătă după-amiaza târziu de către Kremlin armatelor desfășurate este fără echivoc. La trei zile de la lansare, ofensiva Rusiei în Ucraina continuă chiar dacă observatorii sunt surprinși de rezistența țării asediate. Forțele rusești sunt peste tot: în vest, în jurul Luțk și Lviv, ambele înconjurate; la nord-est cu Hrakiv, la sud cu Herson. Trei dintre unitățile rusești s-au desfășurat în linie dreaptă la Kiev, capitala. Fără îndoială: Moscova vrea să decapiteze regimul și, prin aceasta, să îngenuncheze Ucraina.
„Ne vom strădui să demilitarizăm și să de-nazificăm Ucraina”, a avertizat el joi dimineață, „și să-i aducem în fața justiției pe cei care au comis crime numeroase și sângeroase împotriva civililor, inclusiv a cetățenilor Federației Ruse”.
Chiar dacă rezistența se organizează, „în acest moment, opțiunea e între un scenariu eroic sau o capitulare rapidă. Din păcate, rezultatul nu mai este pus la îndoială”, a spus Cyrille Bret, profesor la Universitatea Sciences Politiques dinParis.
Odată ce Ucraina e sub jugul Rusiei, situația va fi comparabilă cu cea a Irakului din 2003: o ocupație militară de către o putere străină. Care este planul lui Putin pentru viitor? Ce scenarii trebuie luate în considerare?
Scenariul nr. 1: o retragere a trupelor
Dacă Vladimir Putin rămâne la discursul său rostit în zorii zilei de 24 februarie, obiectivul este clar stabilit: „Nu plănuim să ocupăm teritoriile ucrainene. Nu intenționăm să impunem nimănui nimic cu forța”, a spus el, ci doar să „demilitarizăm” Ucraina pentru a „proteja” teritoriile pro-rusești împotriva oricărui „atac militar”.
Odată învinsă Ucraina, obiectivul ar fi atins din punct de vedere tehnic. Șeful Kremlinului își va retrage apoi trupele. Apoi, nimic nu ar împiedica cele două Republici Populare Donbass să facă o „cerere de încorporare” în Federația Rusă.
„Mi-ar plăcea să pot crede într-un astfel de scenariu”, comentează Cyrille Bret, circumspect. Dar, având în vedere întorsătura luată de ofensiva rusă, acest scenariu, de altfel singurul legal din perspectiva dreptului internațional, este din ce în ce mai puțin imaginabil.
Scenariul nr. 2: o împărțire
Odată cu dezarmarea Ucrainei, Rusia va impune împărțirea teritoriului cu separarea Donbassului, un vechi vis înghețat de acordurile de la Minsk din 2015.
Pentru cele două republici Donețk și Lugansk apar trei posibilități. O anexare pură și simplă la teritoriul Rusiei, pe de o parte. Sau, organizarea unui referendum de autodeterminare, așa cum a fost cazul Crimeei, pentru a decide asupra atașării teritoriale la Federația Rusă.
În cele din urmă, crearea de teritorii autonome, după modelul „georgian”. În 2008, Osetia de Sud și Abhazia, ambele pro-ruse, s-au declarat independente. După o recunoaștere, Moscova a lansat asaltul pentru a „proteja populațiile” și și-a instalat trupele rusești pe 20% din teritoriul georgian. Luni, fostul președinte Dmitri Medvedev însuși a comparat situația actuală cu cea a Georgiei în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al Rusiei dedicată Donbasului: „Am salvat sute de mii de vieți. Astăzi, riscul este mai mare, sunt mai mulți oameni. Știm ce se va întâmpla în continuare. Cunoaștem sancțiunile. Știm presiunea. Dar știm și cum să răspundem”, a spus predecesorul lui Vladimir Putin.
Lugansk și Donețk ar putea deveni astfel „zone tampon” între Rusia și Occident, sub cizma Moscovei. Într-o poziție de forță, Vladimir Putin ar putea profita de avantajul său pentru a-și însuși coridorul de coastă care leagă Donbasul de Crimeea, ea însăși anexată în 2014.
Scenariul nr. 3: deschiderea negocierilor
Rezultatul prin negocieri este cu atât mai plauzibil cu cât Volodymyr Zelensky s-a declarat vineri în favoarea acestuia. „Vreau să mă adresez încă o dată președintelui rus. În toată Ucraina au loc lupte, să mergem la masa negocierilor pentru a opri morții”, a spus el omologului său într-un videoclip pe canalul său Telegram.
Dar odată ce țara lui va fi învinsă militar, Rusia va fi într-o poziție puternică. „La masa discuțiilor ar putea să-și impună condițiile, precum renunțarea la aderarea la NATO, sau angajamentul de neutralitate”, explică Marcelo Kohen, secretar general al Institutului de Drept Internațional și profesor la Institutul de studii de dezvoltare la Geneva. La fel ca Austria sau Elveția, neutralitatea constă în a nu face parte din nicio organizație militară de apărare.
Totuși, angajamentele luate în astfel de circumstanțe, „ar fi considerate nule conform dreptului internațional”, amintește profesorul de la Geneva. Într-adevăr, Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor prevede că orice acord obținut prin constrângere este invalid. „Când cineva îți pune un pistol la cap, cuvântul dat nu contează”. Acesta a fost cazul în 1939, de exemplu, când Germania nazistă a obținut de la președintele său un acord pentru a transforma Cehoslovacia într-un protectorat al Boemiei Moraviei, izolată de Sudeți și practic anexată celui de-al Treilea Reich.
Scenariul nr.4: instalarea unui regim marionetă
Aceasta este perspectiva maximalistă, pe care o prevestesc tactica fulgerătoare și totală a Rusiei. De ce Putin, în loc să se limiteze la Donbasul pe care dorește astfel să-l „protejeze”, ar ataca teritoriul și ar viza Kievul, dacă nu să decapiteze regimul ucrainean? După ce a menționat în repetate rânduri dorința sa de a ucide regimul „neonazist” aflat la putere în Ucraina, „ar putea atunci să înființeze un regim marionetă, care îi este supus”, explică Cyrille Bret, specialist în afaceri strategice și relații internaționale. „Un regim tehnic, pro-rus, de genul Vichy în Franța la vremea ocupației germane”, continuă cercetătorul, care ar fi recunoscut de unele țări aliate Rusiei precum Belarus, Cuba, Venezuela sau Nicaragua. .
Și de China? „Improbabil, crede, la rândul său, Marcelo Kohen, Beijingul cu siguranță nu contrazice Rusia, dar nu va merge atât de departe încât să susțină o astfel de întreprindere”. Acest guvern marionetă ar putea cere Rusiei să mențină o prezență militară pe teritoriul său. Ceea ce ar duce, potrivit lui Cyrille Bret, la o anexare treptată printr-o fuziune cu Federația Rusă „în decurs de 10 sau 15 ani”, apreciază cercetătorul.
Dar invadarea Ucrainei presupune atunci să o controlezi. Administrarea acestor 600.000 km² de teritoriu cucerit ar avea cota ei de dificultăți în timp ce Rusia ar fi supusă celui mai puternic regim de sancțiuni din țările europene. Armata rusă s-ar confrunta și ea aproape direct cu trupele NATO, cu un risc de conflagrație de care s-ar putea teme chiar și Vladimir Putin. Moscova s-ar putea menține mult timp în acest context?
„Dacă rușii ar reuși să instaleze un guvern marionetă, acesta nu ar avea nicio șansă să se impună pe termen lung”, judecă la rândul său Antoine Arjakovsky, autorul cărții „Occident-Rusia. Cum să ieșim din conflict?". „Ucrainenii au arătat că aspiră la formarea unui stat-națiune independent de Imperiul Rus”, mai ales că „primele zile ale conflictului generalizat arată din nou marea vitejie a ucrainenilor”. O descoperire împărtășită de cercetătoarea ucraineană Hanna Shelest, intervievată de La Repubblica. „Cea mai eficientă armă a noastră rămâne poporul nostru”, a spus ea cu mândrie pentru ziarul italian.
O anexare totală e „de neimaginat”.
„Oricare dintre aceste scenarii, fie pentru că este vorba de anexare, fie de imixtiune în treburile interne ale unui stat suveran, toate contravin dreptului internațional”, subliniază Marcelo Kohen. Asemenea formării Anschluss-ului în 1938 cu anexarea pură și simplă a Austriei de către Germania nazistă, este un asemenea scenariu de imaginat din partea stăpânului Kremlinului? Profesorul consideră o astfel de perspectivă „de neimaginat”. „Anexarea și apoi dispariția unui stat în altul este cel mai grav fapt internațional. Este invazia lui Saddam Hussein în Kuweit în 1990. Nu cred că Putin ajunge atât de departe.
Sursa: Le Figaro
