Curtea de Apel din Paris a pronunțat și o interdicție de trei ani a drepturilor civile pentru fostul președinte al Republicii, care face recurs în casație, scrie Le Figaro
Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri, 17 mai, în apel la Paris, la trei ani de închisoare, inclusiv un an cu executare sub brățară electronică, pentru corupție și trafic de influență în afacerea interceptărilor telefonice, o sancțiune fără precedent pentru un fost șef al statului francez. Avocatul său a anunțat în proces că face recurs în casație.
„Vom depune recurs în casație, recurs care suspendă toate măsurile care au fost pronunțate astăzi”, a declarat Me Jaqueline Laffont presei la ieșirea din sala de judecată.
„Nicolas Sarkozy este nevinovat de acuzațiile împotriva lui”, a adăugat ea, vorbind despre o decizie „uimitoare”. „Nu vom renunța la această luptă, care este o luptă corectă în fața unei decizii deosebit de nedrepte și inechitabile”.
Curtea de Apel Paris a confirmat sentința pronunțată în primă instanță, la 1 martie 2021, împotriva fostului președinte al Republicii, în vârstă de 68 de ani, care a ascultat decizia stând pe banca inculpaților, cu maxilarul încleștat. Nicolas Sarkozy este primul fost președinte condamnat la închisoare, fostul său mentor Jacques Chirac primind în 2011 o pedeapsă de doi ani cu suspendare în cazul unor locuri de muncă fictive în orașul Paris.
Avocatul său din acea vreme Thierry Herzog și fostul magistrat Gilbert Azibert au fost, de asemenea, găsiți vinovați pentru că au încheiat un „pact de corupție” cu Nicolas Sarkozy în 2014 și condamnați la aceeași pedeapsă. Curtea de Apel a pronunțat, de asemenea, o interdicție de trei ani a drepturilor civile pentru Nicolas Sarkozy, ceea ce îl face ineligibil, precum și o interdicție de trei ani de a profesa pentru avocatul Herzog.
Pe 13 decembrie, parchetul a cerut o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru cei trei inculpați, care au negat mereu orice faptă de corupție. Fostul președinte a contestat „ cu cea mai mare forță ” în cadrul procesului de apel aceste acuzații, reafirmând în barou că „nu a corupt niciodată pe nimeni”.
Această decizie era așteptată când Nicolas Sarkozy va fi rejudecat în apel în toamna în dosarul „Bygmalion” și se află sub amenințarea unui al treilea proces răsunător: Parchetul a cerut joi acuzarea lui în cazul suspiciunilor de finanțare de către Libia a campaniei sale prezidențiale din 2007. Acest dosar judiciar, care implică și trei foști miniștri ai fostului președinte, se află indirect la originea cazului de interceptări telefonice.
Cazul interceptarilor telefonice
Fostul președinte a fost interceptat într-o anchetă deschisă anul precedent, pe baza acuzațiilor de finanțare libiană a campaniei sale din 2007, explica Le Point
Anchetatorii au descoperit că folosea o linie dedicată conversațiilor sale cu avocatul Thierry Herzog, deschisă de acesta din urmă sub identitatea asumată a „Paul Bismuth”. Apelurile interceptate la începutul lui 2014 sugerau că cei doi căutau informații de la Gilbert Azibert cu privire la o hotărâre judecătorească privind Nicolas Sarkozy. În schimb, fostul președinte ar fi promis că va interveni pentru a-l ajuta pe magistrat la finalul carierei să obțină un post la Monaco, post pe care acesta nu-l va primi.
Pe 20, fostul șef al statului a denunțat într-un forum metode demne de „Stasi”, poliția politică a fostei Germanii de Est.
