La Hiroshima, un G7 între „mesaj puternic” și „balul ipocriților”

19 Mai 2023
La Hiroshima, un G7 între „mesaj puternic” și „balul ipocriților”

Orașul martir a întins covorul roșu pentru liderii puterilor nucleare într-un moment în care dezarmarea este în pericol. Simbolul lasă japonezilor un gust amar, scrie Le Soir.

Simbolul va fi puternic pe tot parcursul summitului șefilor de stat ai celor mai mari șapte țări industrializate (G7), care se deschide vineri și va avea loc până duminică la Hiroshima. Orașul martir – 140.000 de morți în timpul și după bombardamentul atomic din 6 august 1945 – întinde covorul roșu șefilor de stat și de guvern a șapte țări, care refuză cu toții să semneze Tratatul pentru interzicerea armelor nucleare. Și printre acești invitați distinși se numără trei lideri ai puterilor nucleare (Statele Unite,MareaBritanie și Franța). Patru, chiar, din moment ce prim-ministrul indian, Narendra Modi, este invitat la acest G7.

Recent, la Hiroshima a avut loc o demonstrație ostilă evenimentului. Cotidianul popular Nikkan Gendai a descris vizita așteptată a acestor oaspeți la Memorialul pentru Pace, care onorează memoria victimelor bombei A, drept un „bal al ipocriților”, iar poliția antiteroristă a arestat un individ care amenințase că „va arunca în aer” hotelul unde are loc „sumitul rușinii: îmi vine să vomit”.

O abordare idealistă, dar realistă

Pentru premierul japonez, Fumio Kishida – originar și deputat din Hiroshima – niciun alt oraș nu poate invita mai bine pe cei mari ai acestei lumi la oroarea absolută a armelor nucleare și la nevoia imperioasă de a lucra neobosit pentru pace. Acest susținător de lungă durată al dezarmării și neproliferării nucleare așteaptă un summit „istoric”, care va transmite întregii planete „un mesaj puternic în favoarea unei lumi lipsite de arme atomice pe termen lung”.

Japonezii nu cred. Mai mult de șase din zece respondenți spun că nu se așteaptă la niciun progres major în acest domeniu. Experții, de asemenea, sunt sceptici. Tensiunile geopolitice globale subminează impulsul pentru dezarmare. Fumio Kishida însuși recunoaște acest lucru. El pledează pentru „o abordare pragmatică și realistă” a acestui dosar, care ține cont de contextul tensionat, dar nu renunță la idealul pacifist sperat. Prin urmare, declarația nucleară finală a summit-ului s-ar putea să nu rămână în istorie.

„Moartea a căzut din cer”

Nu se așteaptă nicio comunicare specifică din partea lui Joe Biden pe această temă. Îi va răni pe cei aproximativ 120.000 de japonezi care au supraviețuit bombardamentelor atomice, care sunt încă în viață și care au amintiri amestecate despre cuvintele pe care Barack Obama le-a rostit în timpul vizitei sale istorice la Hiroshima în 2016. Au fost puternice („Martirul de la Hiroshima și Nagasaki trebuie să ne trezeasca conștiința morală”), dar, uneori, foarte eliptice („acum 71 de ani, moartea a căzut din cer și lumea s-a schimbat”, bombardierii americani nefiind amintiți așadar).

Joe Biden nu va spune mai mult. Și, ca și Barack Obama în urmă cu șapte ani, el și ceilalți membri ai G7 vor fi fără îndoială pe fugă și departe de camerele de luat vederi de la Muzeul Memorial, unde se arata – adesea într-un mod sfâsietor– efectele bombardamentului atomic asupra ființelor umane.

Vecinul chinez din centrul acestui G7 japonez

De marți, cinci nave marinei chineze, inclusiv două distrugătoare de rachete, traversează în imediata apropiere a insulelor japoneze revendicate de Beijing. Tokyo a protestat în mod solemn în fața guvernului chinez împotriva a ceea ce el consideră a fi intimidare inacceptabilă. Tot marți, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a acuzat președinția japoneză a G7 că lucrează, cu aliatul său american, la o logică a „confruntărilor între blocuri rivale” periculoasă pentru stabilitate și pace mondială. În acest sens, Beijingul va monitoriza în mod deosebit termenii comunicatului final al G7 cu privire la Taiwan, Xi Jinping considerând că orice aluzie la această insulă în forurile internaționale este o imixtiune în afacerile interne ale Chinei.

În ceea ce privește acest dosar insular, unitatea G7 este „totală”, asigură Fumio Kishida. Acest lucru nu mai este de la sine înțeles din moment ce, luna trecută, întors din China, francezul Emmanuel Macron și-a uimit aliații declarând că Europa nu trebuie să urmeze Statele Unite până la punctul de a fi prinsă „în crize care nu sunt ale ei”. La Hiroshima G7 nu va fi „anti-chinez”, a adăugat recent Elysée.

Căutăm o abordare multidimensională a relațiilor noastre economice cu China. Această abordare se caracterizează printr-o reducere a riscurilor și nu o decuplare Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene

Joe Biden, după cum știm, pledează pentru o „decuplare” clară cu China. Partenerii săi din G7 refuză să meargă atât de departe, îngrijorați de legăturile lor comerciale cu această țară. „Căutăm o abordare multidimensională a relațiilor noastre economice cu China”, a subliniat, astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că „această abordare se caracterizează printr-o reducere a riscurilor și nu o decuplare”. Dezbaterile G7 ar putea fi așadar delicate – iar redactarea comunicatelor finale de presă dificilă – în ceea ce privește, de exemplu, răspunsul care trebuie dat „coerciției economice” chineze sau amploarea distanțării necesare cu această țară în ceea ce privește lanțurile de comunicare.achizitii, de materiale strategice (conductori etc.) in special.

Alte stiri din Externe

Ultima oră