Liderul partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN) al Franței, Jordan Bardella, va prezida noul grup naționalist „Patrioți pentru Europa” inițiat de Viktor Orban în Parlamentul European, unde va fi a treia forță politică, scrie RMC
Rassemblement National (RN) s-a afiliat noului grup de dreapta al premierului ungar Viktor Orban pentru a forma a treia forță în Parlamentul European, înaintea familiilor politice ale lui Giorgia Meloni și Emmanuel Macron.
Liderul partidului francez de extremă dreapta, Jordan Bardella , va prezida acest grup numit „Patrioți pentru Europa”, format oficial luni la Bruxelles. Această alianță vine a doua zi după alegerile legislative din Franța, în care RN-ul a progresat mai puțin decât se aștepta și nu a reușit să obțină o majoritate.
Împotriva imigrației ilegale si a ajutorului pentru Ucraina
Noul grup va include 84 de deputați din 12 naționalități, RN reprezentând cel mai mare contingent cu 30 de oficiali aleși, față de aproximativ zece pentru Fidesz lui Viktor Orban. Obiectivul este reprezentarea „mișcării suveraniste pentru a „influența cu adevărat deciziile Parlamentului”, a declarat europarlamentarul RN Jean-Paul Garraud.
„Suntem hotărât împotriva aspectului ultra-federalist al UE, a faptului că vrea să domine statele cu orice preț”.
Viktor Orban și-a dezvăluit pe 30 iunie intenția de a forma acest grup parlamentar, în concert cu partidul de extremă dreaptă austriac FPÖ și mișcarea fostului premier ceh Andrej Babis.
Liderul maghiar și-a propus să facă auzită o altă voce: împotriva sprijinului militar pentru Ucraina, împotriva „imigrației ilegale”, pentru „familia tradițională”.
Partidul Libertății al olandezului Geert Wilders, mișcarea portugheză Chega, VOX spaniol, Partidul Popular Danez, Partidul pentru independență flamand Vlaams Belang, precum și două mici partide grecești și letone. Liga italianului Matteo Salvini (8 aleși) și-a pecetluit, de asemenea, participarea la noua alianță luni, potrivit acestuia, „decisiva în schimbarea viitorului Europei”.
„Cadou pentru Putin”
„Lucrăm împreună pentru a ne asigura că nu mai avem imigrație ilegală și să avem pace la ușă”, a adăugat europarlamentarul FPÖ Harald Vilimsky, părând să se refere la vizita lui Viktor Orban la Moscova pentru a discuta despre „pacea” în Ucraina.
Inițiativa a stârnit proteste la Bruxelles, în timp ce Budapesta deține președinția rotativă a UE de la 1 iulie. Viktor Orban „face parte dintr-o mișcare pentru pace, orice poate contribui la pace este un lucru bun”, a spus Garraud.
„Alianța dintre forțele pro-Putin și cele de extremă dreaptă este un cadou pentru Moscova și are ca scop destabilizarea democrației europene. Poate că ar trebui numiți „patrioți ruși””, a denunțat Terry Reintke, șeful deputaților Verzi.
Printre cei șase vicepreședinți ai lui Jordan Bardella se află și un profil foarte controversat: generalul italian Roberto Vannacci, suspendat în februarie după o carte în care îi judeca pe homosexuali ca nu „normali”.
Noul grup s-a impus ca a treia forță în Parlament, după dreapta pro-europeană (Partidul Popular European, PPE) și social-democrații (S&D). Îi depășește pe liberalii din Renew (76 de locuri) care includ aleșii macronişti. Și depășește grupul de dreapta radical al conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR), asociat cu premierul italian Giorgia Meloni, cu poziții mai atlantiste și un susținător fervent al sprijinului militar pentru Ucraina.
„Vectori de influență”
Câteva dintre grupurile care s-au alăturat Patrioților făceau până acum parte din grupul Identitate și Democrație (ID), inclusiv deputații RN.
„Am preferat să remaniem toate cărțile cu un grup nou pentru a permite sosirea altor naționalități”, a explicat dl Garraud.
Pe de altă parte, extrema-dreapta germană AfD rămâne izolată, după ce a fost exclus din ID din cauza scandalurilor.
Mărimea noului grup ar trebui să permită membrilor săi să aibă timp de vorbire și resurse financiare sporite și, eventual, să asigure poziții cheie: vicepreședinți ai Parlamentului, președinți de comisii, raportori etc.
„Toți sunt vectori de influență instituțională, până acum, un cordon sanitar împiedica extrema dreaptă să obțină funcții de responsabilitate: în ce măsură se poate menține acest cordon pe termen lung?”, se întreabă Thierry Chopin, politolog la Institutul Jacques Delors .
„Odată cu evoluția electorală, mi se pare dificil să mă opun în continuare acestei poziții total nedemocratice”, crede Jean-Paul Garraud.
Marja de manevră a coalitiei majoritare din Parlament (PPE, social-democrati, liberali) ar putea fi si mai redusă, facând adoptarea legislatiei mai complexa. Cu „un centru de greutate deplasat spre dreapta, PPE va rămâne jucătorul cheie, dar s-ar putea, într-o manieră ad-hoc, să se apropie de dreapta dreptei pe anumite subiecte, ceea ce implică o mai mare incertitudine”, subliniază dl Chopin.
