Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața noastră de zi cu zi, de la școală și birou până la activități personale, apar întrebări tot mai serioase cu privire la impactul său asupra capacităților cognitive umane. Două studii recente realizate de cercetători americani prezentate într-un articol din Le Figaro ridică semnale de alarmă: utilizarea frecventă a IA ar putea diminua activitatea neuronală, memoria, atenția și creativitatea. Oare ne expunem riscului de a deveni dependenți de un „partener digital” care gândește în locul nostru? Sau există modalități de a folosi IA inteligent, fără a sacrifica gândirea critică?
Inteligența artificială ne va slăbi capacitatea de a gândi pe cont propriu? De la apariția ChatGPT și a numeroșilor săi concurenți (OpenAI, Gemini, Perplexity etc.), adoptați rapid de utilizatori din toate categoriile de vârstă, această întrebare revine constant în dezbateri. Din punct de vedere etic, ea reflectă o reală ambivalență între entuziasmul stârnit de promisiunile IA și teama de o pierdere a capacităților cognitive. Cu alte cuvinte, frica ca un progres tehnologic să ne stimuleze, dar în același timp să ne amenințe mecanismele de gândire. Până acum, discuția era în mare parte intuitivă. Totuși, mai multe studii – inclusiv cercetări recente de la MIT – au încercat să cuantifice efectele neurologice ale utilizării IA.
Experimentul de la MIT, realizat pe un eșantion de 54 de tineri adulți, a comparat trei grupuri de redactori: unul a lucrat fără niciun ajutor, altul cu un motor de căutare clasic, iar al treilea cu ChatGPT (modelul GPT-4o). Folosind un dispozitiv de măsurare neurofiziologică (dDTF – Dynamic Direct Transfer Function), cercetătorii au monitorizat în timp real activitatea din 32 de zone ale creierului participanților, pentru a cuantifica intensitatea conexiunilor neuronale stabilite în timpul exercițiilor. După patru luni, s-a constatat că participanții asistați de IA prezentau o scădere medie de 55% a activității neuronale, în special în regiunile asociate memoriei, rezolvării de probleme și atenției. Grupul care a utilizat motorul de căutare activa mai intens cortexul vizual, semn că analiza și ierarhizarea conținuturilor erau în prim-plan. Grupul „creierului singur” activa rețele extinse asociate memoriei, creativității și autocontrolului. Aceste rezultate sugerează că IA favorizează un „procesare pasivă” a informației, în detrimentul „angajării cognitive profunde” și al „activării spiritului critic atunci când utilizatorul lucrează ulterior fără asistență”, scriu autorii.
„ChatGPT, ca și alte instrumente de IA generativă, rămâne fundamental limitat: creează ceva inedit, dar care este de fapt o medie a tot ceea ce a fost deja văzut online.”
— Justine Cassell, directoare de cercetare la Institutul Național de Cercetare în Științe și Tehnologii Digitale
Consecințe? Când li s-a cerut participanților să reproducă un fragment din propriul text la câteva minute după redactare, cele două grupuri neasistate de IA au fost în stare să reconstituie parțial conținutul începând cu a doua sesiune de exerciții. În schimb, 83% dintre utilizatorii ChatGPT nu și-au amintit nici măcar un pasaj. Această amnezie cognitivă ar fi cauzată de o diminuare a activării rețelelor implicate în procesarea semantică, ceea ce face ca utilizatorul să preia frazele generate de algoritm fără o reală asimilare intelectuală. Autorii vorbesc despre un „transfer cognitiv”: prin utilizarea frecventă a IA, creierul „delegă” anumite sarcini mentale, astfel încât nu mai este nevoie să reținem conținutul unei informații, ci doar să știm unde îl putem regăsi.
Un declin al creativității
Deși concluziile MIT, publicate pe platforma de preprinturi arXiv, trebuie încă validate de comunitatea științifică și nu oferă dovezi privind efecte pe termen lung, ele rezonează cu rezultatele unui alt studiu publicat în mai, în care o echipă de la Universitatea din Pennsylvania a analizat impactul utilizării ChatGPT asupra creativității. Participanții trebuiau să imagineze produse noi combinând o cărămidă și un ventilator – folosind fie ChatGPT, fie căutări online, fie doar propria imaginație. Rezultatul? Cei care au folosit internetul pentru a-și dezvolta ideile proprii au venit cu cele mai „unice” concepte, fără suprapuneri între propuneri. În schimb, 94% dintre ideile generate cu ajutorul IA erau foarte similare. Nouă participanți au ajuns chiar să aleagă același nume pentru produsul lor, fără să fi colaborat între ei.
Aceeași concluzie a fost valabilă și în cazul redactării de povestiri: textele produse cu ChatGPT prezentau o puternică convergență stilistică, cauzată, potrivit specialiștilor, de o biasare structurală a modelelor IA. „ChatGPT generează răspunsuri adesea convingătoare și bine formulate, dar mai degrabă prin calitate retorică decât prin originalitate conceptuală, de unde și redundanța ideilor”, subliniază Christian Terwiesch, profesor la Universitatea din Pennsylvania, coordonatorul studiului. O observație împărtășită și de Justine Cassell: „În fond, ChatGPT, ca și alte instrumente de IA generativă, este limitat în mod fundamental: creează ceva inedit, dar bazat pe o „medie” a tot ceea ce a văzut online.”
Spre un declin cognitiv?
Ar trebui, deci, să conchidem că noile generații sunt condamnate la un declin cognitiv? Discuția amintește de polemica provocată odinioară de introducerea calculatoarelor în școli. „Și atunci se temeau unii că se vor pierde abilitățile de calcul mental. Teamă care s-a dovedit falsă”, reamintește Justine Cassell. De aceea, specialiștii cer nuanțare: „Pericolul constă în faptul că utilizatorii acceptă prea ușor IA, fără să o pună sub semnul întrebării”, afirmă prof. Terwiesch. „Nu IA în sine slăbește capacitățile cognitive, ci modul în care este utilizată – ușurința cu care oferă răspunsuri poate încuraja pasivitatea.”
„[În cazul celor mai tineri], o utilizare prea frecventă a IA ar putea încetini dezvoltarea unor competențe fundamentale, precum analiza sau construcția unui raționament.”
— Christian Terwiesch, profesor la Universitatea din Pennsylvania
Mai multe studii arată că IA poate totuși stimula producția de idei, rafina un raționament și deveni un adevărat vector al creativității... cu condiția să fie folosită în mod conștient. „Interacțiunea cu IA poate ajuta la dezvoltarea gândirii, la confruntarea ideilor. A o folosi inteligent înseamnă și a recontextualiza, a verifica răspunsurile primite”, afirmă Cassell. „În schimb, o utilizare pasivă poate deveni un obstacol.” Această reflecție este cu atât mai importantă în cazul celor tineri, al căror creier este încă în formare. „Un consum excesiv de IA ar putea încetini dezvoltarea unor abilități esențiale precum analiza sau construcția logică”, avertizează prof. Terwiesch.
Cum o întoarcere la epoca pre-IA pare improbabilă, specialiștii sunt de acord asupra unei singure soluții pentru o utilizare responsabilă: tratarea IA ca „partener intelectual”, nu ca un substitut al reflecției. „De exemplu, un profesor ar putea folosi IA pentru a stimula gândirea elevilor, cu condiția să le ceară să o critique, să-i identifice erorile, să o contrazică – și astfel să învețe să distingă adevărul de fals”, explică prof. Cassell. „Într-un cadru profesional”, adaugă prof. Terwiesch, „IA poate fi integrată în procese bine definite, în care ideile generate sunt apoi filtrate de judecata umană.”
