Numărul decedaților în urma inundațiilor catastrofale din Germania și Belgia continuă să crească, în timp ce acela al dispăruților rămâne de ordinul sutelor. În Germania sunt 165 de morți, oficial, în timp ce în Belgia s-au înregistrat 31 până la această oră. Autoritățile germane au descris duminică dimineață inundațiile drept cele mai grave din ultimii aproape 100 de ani.
Echipele de salvare din ambele țări caută în continuare victime și în multe regiuni, pe măsură ce apele au început să se retragă a început procesul de curățare. Acesta este unul extrem de dificil în orașe în care au fost distruse case și infrastructură locală, iar alimentarea cu electricitate și gaze este încă întreruptă.
În afară de țările cele mai afectate, Germania și Belgia, dar și Olanda și Luxemburg, inundațiile s-au extins în Elveția, Austria și Cehia.
În Austria, echipele de salvare din zonele Salzburg și Tirol erau în alertă sâmbătă seara, iar orașul istoric Hallein era deja cuprins de ape. Cancelarul Sebastian Kurz a scris pe Twitter că „ploile puternice și furtunile cauzează, din păcate, pagube serioase în multe locuri din Austria”. El le-a mulțumit membrilor echipelor de salvare și a promis sprijin pentru cei afectați.
În Olanda, mii de oameni au fost evacuați din regiunea Limburg, unde apa s-a revărsat prin mai multe orașe.
În Germania, amploarea dezastrului a fost înțeleasă mai bine când militari cu vehicule blindate au început să curețe străzile, iar inginerii constructori decid acum care case pot fi salvate și care trebuie demolate de tot.
Cu patru zile înainte de primele inundații au fost înregistrate avertismente precise de partea europeană. Potrivit Times, sistemul european de alertă pentru inundații a tras semnalul de alarmă la 10 iulie. Avertismentele au fost transmise guvernelor german și belgian.
În zilele care au urmat au fost emise noi alerte, iar calculele indicau deja clar regiunile care aveau să fie cel mai grav afectate, scrie focus.de.
Hannah Cloke, hidrolog la Universitatea din Reading, care a contribuit la înfiinţarea sistemului de alertă european privind inundaţiile severe, afirmă că intemperiile au scos la iveală „fisuri în lanţul” de transmitere a mesajelor către populaţie.
Dar, dacă în unele locuri sistemul s-a dovedit funcţional, în altele avertismentele nu au ajuns la oameni care nu au ştiut ce îi aşteaptă. Cloke, care a pus bazele sistemului de alertă după inundaţiile devastatoare din Europa din 2002, apreciază că intemperiile au scos la iveală „fisuri în lanţul” de transmitere a mesajelor către populaţie.
„Nu ar trebui să vedem un asemenea număr de morţi din cauza inundaţiilor în 2021. Este inacceptabil. Undeva există deficienţe ale sistemului”, a spus aceasta, notând că Germania are un tip de răspuns „fragmentat” implicând mai multe autorităţi în diferitele landuri.
Un purtător de cuvânt al serviciului meteorologic Deutscher Wetterdienst a declarat că au fost emise mai multe avertismente de ploi torenţiale dar că alte autorităţi aveau sarcina să stabilească riscul de inundaţii şi să ia măsuri, inclusiv de evacuare.
Armin Laschet, candidatul favorit să-i urmeze Angelei Merkel în funcţia de cancelar, a spus reporterilor că autorităţile au fost avertizate şi s-au ridicat bariere „în timp ce soarele încă strălucea – nimeni n-a prevăzut asta”.
Ministrul mediului din landul Renania-Palatinat -unul din cele mai afectate state federale ale Germaniei – a explicat că alertele privesc în principal râurile principale, nu şi afluenţii sau râurile mai mici despre care informaţiile nu sunt la fel de detaliate, astfel că inundaţiile nu pot fi mereu prevenite.
Cloke spune însă că în unele locuri oamenii au fost luaţi prin surprindere sau nu au ştiut cum să se protejeze. „Se puneau în primejdie, mergeau prin apă”, a subliniat ea.
Andreas Friedrich, purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german, a declarat că mulţi oameni nu sunt conştienţi de cât de critice ar putea deveni situaţiile după avertismentele meteo.
Ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că Germania „trebuie să se pregătească mult mai bine” în viitor, adăugând: „Aceasta este o consecinţă a schimbărilor climatice”.
„Natura furtunii, faptul că a fost extremă, că a avut multă umezeală, a fost multă ploaie, s-a deplasat lent – avem dovezi că probabilitatea acestor tipuri de furtuni va creşte. Este unul din lucrurile la care trebuie să ne aşteptăm de la un climat în schimbare”, a spus Cloke.
