Germania se confruntă cu o întârziere importantă între reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră estimate și obiectivele climatice pentru următorii 20 de ani, potrivit unui draft al unui raport guvernamental citat de cleanenergywire.org.
Germania a decis recent să reducă emisiile cu efect de seră cu 65% până în 2030. În același timp, fără alte acțiuni concrete, emisiile nu se vor reduce decât cu 49% până la termenul stabilit, adică 2030, potrivit raportului.
Guvernul cancelarului Angela Merkel a stabilit obiectivele reducerii cu 65% a emisiilor poluante până în 2030 şi atingerii neutralităţii climatice până în 2045.
Până acum, Germania avea obiectivele diminuării emisiilor poluante cu 55% până în 2030, comparativ cu situaţia din 1990, şi atingerii neutralităţii climatice în 2050.
„Sunt obiective ambiţioase, dar fezabile. Legea privind protejarea climei stabileşte un cadru. Dar sarcinile nu vor fi uşoare. Vrem reducerea cu 65% a emisiilor poluante până în 2030 şi atingerea neutralităţii climatice în 2045. Aceasta este o sarcină corectă şi pentru noile generaţii", declara atunci Olaf Scholz, ministrul german de Finanţe, într-o conferinţă de presă organizată alături de ministrul Mediului, Svenja Schulze.
Când în 2011 s-a produs accidentul nuclear de la centrala nucleară de la Fukushima din Japonia, Germania, cel mai populat stat european, a reacţionat prin accelerarea denuclearizării ţării, adică oprirea centralelor nucleare. Rezultatul a fost, pe de o parte, un boom al energiei verzi, iar pe de alta creşterea consumului de gaze naturale şi implicit politici cu rezonanţe geopolitice. În zece ani, numărul de centrale nucleare în funcţiune a fost redus de la 17 la şase, iar cele rămase ar trebui oprite până anul viitor.
Energia nucleară a fost înlocuită cu energie verde, aceasta ajungând să aibă o pondere de peste 40% în total, prea puţin, după părerea ecologiştilor.
Inundaţiile devastatoare din iulie au schimbat dinamica din campania electorală a ţării. Imaginile cu ape şi alunecări de teren înghiţind sate întregi, altfel liniştite, i-au îngrozit pe alegători. Au fost și tot felul de acuzații la adresa autorităților.
Cu autorităţile părând nepregătite şi cu încălzirea globală revenită în forţă pe agenda publică, partidul Verzilor are o şansă în plus. Armin Laschet, candidatul principal al conservatorilor lui Merkel, s-a dus în mijlocul acţiunii şi al catastrofei, dar s-a făcut de râs, râzând când era filmat.
„Este înfricoşător“, a exclamat Merkel când a inspectat unele din regiunile lovite de ape. Ieri, numărul victimelor se apropia de 200, dar mulţi oameni erau daţi dispăruţi. Cancelarul va ceda şefia guvernului după alegerile din 26 septembrie. Laschet şi-a cerut scuze pentru gafa făcută, fiind atacat prompt de Verzi şi de social-democraţi, şi a spus că problema schimbărilor climatice trebuie rezolvată „mai rapid şi cu mai multă hotărâre“.
„Vom simţi rănile provocate în aceste zile mult timp de-acum încolo“, a declarat politicianul. „Reconstrucţia va dura luni, chiar ani“.
Inundaţiile i-au făcut conştienţi pe alegătorii germani de pericolul creşterii frecvenţiei dezastrelor provocate de ape. „Vedem clar o legătură cu schimbările climatice“, a spus Ernst Rauch, climatolog al companiei de reasigurări Munich Re.
Dezastrul a picat la ţanc pentru Verzi. Partidul a luat deja locul social-democraţilor ca principala forţă de centru-stânga.
Ministrul Mediului a declarat că raportul nu are decât o valoare foarte limitată și poate fi considerat depășit, pentru că măsurile suplimentare cheie luate de la data limită august 2020 nu au fost luate în calcul.
Cercetătorii sunt de părere că recentele măsuri decise nu vor face mare lucru pentru a reduce din întârziere pentru atingerea obiectivelor climatice ale țării la orizontul lui 2030.
Politicienii opoziției au criticat politica climatică a guvernului actual și au declarat că va fi o problemă pentru viitoarea coaliție guvernamentală.
Toate partidele şi-au anunţat ambiţiile pentru a face ca până în 2045 economia germană să fie neutră la emisii de carbon. Verzii sunt mai ambiţioşi, dorind maşini fără emisii şi închiderea centralelor pe cărbune până la finalul acestui deceniu, descurajarea zborurilor pe distanţe scurte şi majorarea preţului cărbunelui.
Germania va trebui să facă mai mult pentru a-și atinge țintele. Think tank-ul Agora Enegiewende este de părere că emisiile cu efect de seră vor crește cu circa 6% în 2021, ca urmare a repornirii motoarelor economiei, după încetinirile provocate de pandemia de coronavirus.
