Criza apei din vara anului 2022 ar putea deveni o realitate recurentă în Franța, avertizează o notă publicată de Înaltul Comisariat pentru Strategie și Planificare. Potrivit documentului, dacă politicile de gestionare a resurselor de apă nu sunt radical schimbate, 88% din teritoriul Franței metropolitane ar putea suferi, până în 2050, de o criza de apa moderata sau severa în timpul verii. Chiar și în cazul unei strategii ambițioase de „economisire a apei” în toate sectoarele, peste 60% din teritoriu ar rămâne expus acestei crize, scrie Le Figaro
Criza apei care a lovit Franța în vara anului 2022 ar putea deveni norma, dacă statul nu își revizuiește radical politica de gestionare a apei în toate sectoarele, potrivit unei note publicate de Înaltul Comisariat pentru Strategie și Planificare.
Aproximativ 88% din teritoriul Franței metropolitane se va confrunta frecvent, până în anul 2050, cu situații de deficit de apă („stres hidric”) în timpul verii, ca urmare a schimbărilor climatice, dacă țara nu își va schimba radical politica de gestionare a resurselor de apă, arată un raport publicat miercuri. Potrivit documentului, „dacă tendințele actuale nu se schimbă, 88% din teritoriul Frantei ar putea ajunge vara într-o situație de criza moderată sau severă privind prelevările de apă”. Chiar și în cazul adoptării unei politici de schimbare radicală, cu o societate „care face economie în privința consumului de apă în toate sectoarele de activitate”, proporția teritoriului afectat ar rămâne de 64%.
În orice scenariu, „restricții privind utilizarea apei în agricultură, industrie sau la nivel individual ar deveni probabil necesare pe aproape întreg teritoriul, așa cum s-a întâmplat în 2022”, avertizează Înaltul Comisariat, evocând seceta memorabilă din acel an, marcată de numeroase ordine de restricționare a consumului de apă. „Atunci, 86% din teritoriu era în criza de apa”, a amintit Clément Beaune, Înalt Comisar pentru Strategie și Planificare, la prezentarea raportului.
„Pentru a spune lucrurilor pe nume: ce am trăit în 2022 va deveni o situație normală în 2050, din cauza încălzirii globale și a presiunii asupra resurselor de apă”, a avertizat Beaune. Tensiunile privind consumul de apă (adică partea din prelevări care nu este restituită mediului) ar putea deveni foarte intense în sud-vestul și sud-estul Franței, mai ales din cauza irigațiilor agricole, potrivit raportului.
„O reducere a consumului de apa în toate sectoarele”
Instituția publicase în aprilie 2024 o hartă a prelevărilor de apă și în ianuarie o analiză privind evoluția consumului. Aceste date au fost corelate cu rezultatele studiului „Explore 2”, coordonat de Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE), privind disponibilitatea resurselor de apă, făcut public anul trecut. Dacă Franța nu își modifică practicile privind gestionarea apei și se limitează la măsurile recente adoptate, în luna august, „aproape 90% dintre bazinele hidrografice ar urma să fie afectate de o degradare a situației hidrologice între 2020 și 2050”, a declarat Hélène Arambourou, coautoare a notei. În scenariul de ruptură, această degradare ar apărea în aproximativ jumătate dintre bazine.
Reușita în limitarea acestei degradări depinde de moderație în toate sectoarele și activitățile umane, a subliniat doamna Arambourou. În agricultură, ea propune ca autoritățile publice să reglementeze extinderea suprafețelor dotate cu sisteme de irigație, precum și promovarea practicilor agroecologice care permit o mai bună retenție a apei în sol. În sectorul rezidențial, este sugerată reutilizarea apei la nivelul clădirilor, iar în sectorul energetic, o reducere cu 80% a producției de energie nucleară.
