Întâlnirea de marți are ca scop multiplicarea modalităților de a face Rusia responsabilă penal pentru distrugerea și crimele provocate în Ucraina, scrie Le Figaro.
La un an după ce au exclus Rusia, liderii a 46 de state membre ale Consiliului Europei se întâlnesc marți 16 mai la un summit din Islanda pentru a-și arăta unitatea împotriva Moscovei.
Summitul, doar al patrulea al organizației paneuropene în istoria sa de aproape 75 de ani, își propune să multiplice modalitățile de a face Rusia responsabilă penal pentru distrugerea și crimele cauzate de invadarea Ucrainei.
Un turneu european
Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Rishi Sunak și omologul său italian Giorgia Meloni, care l-au primit cu toții de sâmbătă pe Volodymyr Zelensky, vor conduce familia europeană la Reykjavik. Fără președintele ucrainean: după încheierea unui turneu european care l-a dus deja la Roma, Berlin, Paris și Londra, Volodymyr Zelensky, mult așteptat de organizatori, va interveni prin videoconferință.
Luni, pe Twitter, șeful statului ucrainean a anunțat „o întoarcere acasă”, cu promisiunea „noilor arme puternice”, în timp ce țara sa își pregătește contraofensiva împotriva forțelor ruse. Când Moscova semnalează un război lung, în ciuda pierderilor grele, Europa încearcă să arate că este unită pentru a fi alături de Kiev, indiferent de rezultatul acestui atac care se anunță dificil împotriva pozițiilor fortificate rusești.
Un prim pas, și un pas mare, către compensația plătită de Rusia, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene
„Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar”, a reafirmat luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Și „nimic nu se va face cu Ucraina fără Ucraina”, a promis ea, într-un moment în care Kievul este îngrijorat că va fi presat de aliații săi să negocieze cu Moscova în cazul în care nu va obține rapid succesele militare așteptate.
Organizatorii islandezi speră că summitul de aproape 24 de ore, care a determinat pașnicul Reykjavik să aducă întăriri de poliție din străinătate, va duce la „rezultate tangibile”. Un „registru al pagubelor” cauzate de invazia Rusiei trebuie lansat în special, la două luni după anunțarea unui mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațională (CPI). Acest registru ar fi „un prim pas, și un mare pas, către despăgubirile plătite de Rusia”, potrivit Ursula von der Leyen, care apără crearea unui tribunal special pentru crime de război în Ucraina, probabil la Haga.
O masă rotundă
Emmanuel Macron, Rishi Sunak și Olaf Scholz, toți trei ținând un discurs la Reykjavik marți seara după-amiază, sunt așteptați să își arate sprijinul față de inițiativă, susținută și de Washington. O masă rotundă și apoi o cină a liderilor europeni trebuie să precizeze „cum îi poate ajuta în mod activ Consiliul Europei pe ucraineni, ca membri ai acestei mari familii democratice europene”, subliniază Elysée. Șeful statului francez va apăra o Europă „unită în jurul (valorilor) sale”, potrivit celor din jurul său.
Rusia a fost membră până în martie 2022 a Consiliului Europei, un forum european sau occidental din care a făcut parte alături de Consiliul Arctic (de la care Moscova a fost, de asemenea, îndepărtată) și OSCE (Organizația Internațională pentru Securitate și Cooperare în Europa). Moscova fusese interzisă din Consiliul Europei ca urmare a invaziei Ucrainei, dar se pregătea oricum să părăsească organizația.
Alte douăzeci de națiuni
Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, spațiul juridic al Consiliului Europei (675 de milioane de locuitori în total) include alte douăzeci de țări, inclusiv Turcia și Marea Britanie. Este cel mai bine cunoscut pentru jurisdicția sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În ciuda unității sale afișate, Consiliul Europei nu este scutit de dispute. Summitul va reuni astfel două state aflate în conflict, Azerbaidjan și Armenia.
În ceea ce privește Marea Britanie (participarea lui Rishi Sunak a rămas mult timp incertă), acesta critică regulat CEDO pe care o consideră un obstacol excesiv în calea întăririi politicii sale de imigrație. La Reykjavik, întâlnirea trebuie să abordeze și „revenirea democratică observată în Europa” sau subiecte actuale, cum ar fi descoperirea inteligenței artificiale. Summit-ul vine ca un preludiu al celui al G7 care începe vineri în Japonia, unde Emmanuel Macron, Rishi Sunak, Olaf Scholz și Giorgia Meloni trebuie să se întâlnească, printre alții, cu președintele american Joe Biden.
