La scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia, negociatorii din ambele tabere au elaborat un acord de pace. Un document de 17 pagini pe care „Die Welt” l-a putut consulta exclusiv. Chiar și după mai bine de doi ani de război, acordul încă pare avantajos în retrospectivă, scrie Le Figaro.
O soluție pașnică ar fi putut fi găsită în câteva săptămâni de la invazia rusă a Ucrainei . Este ceea ce reiese dintr-un proiect de acord negociat de cei doi beligeranți până la 15 aprilie 2022. Die Welt a putut consulta documentul original. Dacă e să credem ce conține, Kievul și Moscova au convenit în mare măsură asupra condițiilor pentru încheierea războiului. Au rămas doar câteva puncte nerezolvate, puncte care urmau să fie negociate personal de Vladimir Putin și Volodymyr Zelensky la o întâlnire la vârf – care nu a avut loc niciodată.
În timp ce lumea și ucrainenii se temeau de invazia rusă, Moscova încerca să determine Kievul să capituleze la masa negocierilor
Imediat după începerea războiului, negociatorii ruși și ucraineni au început să negocieze împreună încheierea ostilităților. În timp ce lumea și ucrainenii tremurau de invazia rusă, Moscova încerca să determine Kievul să capituleze la masa negocierilor.
După multiplicarea succeselor Ucrainei pe câmpul de luptă, Rusia a acceptat chiar să-și revizuiască oarecum pozițiile. Aceste discuții au condus în cele din urmă la primele negocieri directe la Istanbul, organizate sub medierea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la sfârșitul lunii martie. Imaginile acestei întâlniri, de pe malul Bosforului, treziseră speranțe într-o rezolvare rapidă a conflictului, mai ales că cele două părți se apucaseră imediat să elaboreze un acord.
„Neutralitate permanentă”
Cei doi beligeranți reușiseră să cadă de acord asupra liniilor generale ale păcii. Astfel, conform articolului 1 al proiectului de acord, Ucraina s-a angajat la „neutralitatea permanentă”. Kievul a renunțat astfel la orice apartenență la o alianță militară, ceea ce ar fi exclus orice posibilitate de aderare a țării la NATO. Cele 13 subpuncte ale primului articol au precizat întinderea acestei neutralități.
Țara s-a declarat astfel pregătită să nu „primeasca, să producă sau să dobândească” niciodată arme nucleare , să nu autorizeze prezența armelor și trupelor străine pe teritoriul său și să nu-și pună infrastructura militară, inclusiv aerodromurile și porturile sale maritime, la dispoziția altei țări.
În plus, Kiev a renunțat la organizarea de exerciții militare cu participarea țărilor străine și la orice conflict militar. Conform articolului 3 al documentului, însă, nimic nu a împiedicat aderarea Kievului la UE.
În schimb, Rusia a fost de acord să nu atace din nou Ucraina. Pentru ca Kievul să asigure acest lucru, Moscova fusese de acord ca cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Rusia însăși, să poată oferi Ucrainei garanții de securitate cuprinzătoare. În articolul 5 din proiectul de acord, Kievul și Moscova au prevăzut un mecanism care amintește de clauza de asistență a NATO .
Dreptul la autoapărare
În cazul unui „atac armat împotriva Ucrainei”, Statele Garante s-ar angaja să ajute Kievul să își exercite dreptul la autoapărare, așa cum este garantat de Carta Națiunilor Unite, în termen de maximum trei zile. Această asistență ar putea lua forma unei „acțiuni comune” din partea tuturor sau a unora dintre Puterile Garante. Potrivit articolului 15, acest acord ar fi trebuit să fie ratificat în fiecare stat semnatar pentru a garanta caracterul său obligatoriu conform dreptului internațional.
Cele două părți au dezvoltat astfel un mecanism care diferă semnificativ de memorandumul de la Budapesta din 1994. La acea vreme, Rusia asigurase deja Ucrainei de integritatea sa teritorială. Statele occidentale au sugerat că vor sprijini Kievul în cazul unui atac, dar nu au garantat acest lucru.
Cert este că garanțiile de securitate care erau pe masă în primăvara anului 2022 ar fi necesitat totuși, într-o a doua fază, acordul Statelor Unite, Chinei, Marii Britanii și Franței. Rusia și Ucraina au dorit în plus să includă Belarus și, respectiv, Turcia. Scopul principal al negociatorilor de la Istanbul a fost însă să ajungă la un acord între Kiev și Moscova pentru a folosi textul ca bază pentru negocierile multilaterale.
Acest lucru a fost făcut în mod clar la cererea Ucrainei, pentru a arăta că Rusia va accepta un mecanism de protecție în stil NATO. De fapt, Ucraina a reușit să-și facă ideile să prevaleze împotriva Moscovei. Formularea proiectului de acord seamănă în mare măsură cu cea a comunicatului de la Istanbul. Este un document de două pagini din care Die Welt a putut să consulte o copie.
Ucraina și-a prezentat cererile înaintea întâlnirii negociatorilor organizată pe 29 martie 2022 la Istanbul, sub medierea președintelui turc Erdogan. În urma acestor discuții, delegațiile celor două țări au redactat acordul din 15 aprilie în cadrul negocierilor desfășurate online.
Mecanismul de sprijin
Din articolul 8 rezultă că Crimeea și portul Sevastopol sunt excluse de la garanțiile de securitate. Kiev a recunoscut astfel controlul de facto al peninsulei de către Rusia. Cererea inițială a Ucrainei, și anume că statutul Crimeei să fie clarificat prin negocieri în următorii zece până la cincisprezece ani, cerere careia i-a fost dedicat un pasaj din comunicatul de la Istanbul, nu a fost găsită în proiectul de acord.
Documentul nu specifică care parte din estul Ucrainei ar trebui exclusă din promisiunea de protecție a statelor garanții. Pasajele în cauză au fost marcate cu roșu. Din comunicatul de la Istanbul reiese că Kievul a fost de acord să excludă anumite părți ale regiunilor Donețk și Lugansk pe care Rusia le controla deja înainte de începerea războiului. Delegația rusă, în schimb, a insistat ca demarcarea granițelor să fie efectuată de Putin și Zelensky în persoană și afișată pe o hartă.
Moscova a respins cererea ucraineană ca statele garante să stabilească o zonă de excludere a zborului în caz de atac
O idee pe care delegația ucraineană a respins-o. Kiev a cerut ca acesta să fie indicat unde se află granița conform lecturii ucrainene. O altă problemă: Rusia a cerut ca, în cazul unui atac, toate statele garante să fie de acord să activeze mecanismul de asistență, care ar fi acordat Moscovei un veto permițându-i să blocheze mecanismul de protecție. În plus, Moscova a respins cererea Ucrainei de înființare a unei zone de excludere a zborului de către statele garante în cazul unui atac.
Demilitarizarea ucraineană
În timpul negocierilor, Rusia a semnalat cu siguranță că este pregătită să-și retragă trupele din Ucraina, dar nu din Crimeea sau din partea Donbass care ar trebui exclusă din garanțiile de securitate. Se aștepta ca șefii de stat să discute direct detaliile acestei retrageri, după cum au confirmat în mod independent doi negociatori ucraineni pentru ziarul Die Welt .
Potrivit „Anexei 1”, Moscova a cerut Kievului să-și reducă armata la 85.000 de soldați.
Problema dimensiunii viitoare a armatei ucrainene a rămas și ea nerezolvată. Kievul a răspuns parțial cererii ruse de demilitarizare. Potrivit „Anexei 1”, Moscova a cerut Kievului să-și reducă armata la 85.000 de soldați – de la aproximativ un milion care serveau în prezent acolo. Ucraina a propus menținerea unei forțe de 250.000 de soldați.
Ideile au fost diferite și în ceea ce privește numărul de echipamente militare. Astfel, în timp ce Rusia i-a cerut să-și reducă numărul de tancuri la 342, Kievul a dorit să păstreze până la 800. În ceea ce privește numărul de vehicule blindate , Ucraina a vrut să-l reducă doar la 2400, în timp ce Rusia a cerut să rămână doar 1029.
Diferențele erau la fel de mari și când era vorba de piese de artilerie. Moscova a planificat 519, Kiev 1900. Kiev a vrut să păstreze 600 de lansatoare de rachete multiple cu o rază de acțiune de până la 280 de kilometri, în timp ce Rusia a dorit doar 96 cu o rază de acțiune maximă de 40 de kilometri. Numărul de mortare și rachete antitanc urma să fie redus la 147 și respectiv 333 de unități conform dorințelor Rusiei, față de 1080 și respectiv 2000 conform dorințelor Kievului.
Soluție eșuată
În plus, forțele aeriene ucrainene urmau să fie decimate. În timp ce Moscova a cerut întreținerea a 102 avioane de vânătoare și 35 de elicoptere, Kiev a insistat asupra întreținerii a 160 de avioane de vânătoare și 144 de elicoptere. Numărul navelor de război urma să fie limitat la două potrivit rușilor, față de opt după ucraineni.
Chiar dacă punctele esențiale au rămas nerezolvate, acest proiect de acord arată cât de aproape am fost de un posibil acord de pace în aprilie 2022. Putin și Zelensky ar fi trebuit să rezolve punctele de dezacord rămase în timpul unei întâlniri personale. Dar după summitul promițător de la Istanbul, Moscova a făcut alte cereri pe care Kievul nu le-a acceptat.
Ele sunt indicate cu caractere cursive în document. Prin urmare, Rusia a cerut ca rusa să devină a doua limbă oficială în Ucraina, ridicarea sancțiunilor reciproce și renunțarea la plângerile depuse în fața instanțelor internaționale. Kievul urma să aibă și „fascismul, nazismul și naționalismul agresiv” interzise prin lege.
Interesul pentru o soluție în primăvara anului 2022 a fost mare
După cum a aflat Die Welt de la mai mulți diplomați implicați în negocieri, interesul pentru o soluție în primăvara anului 2022 a fost mare. Rusia s-a retras din nordul Ucrainei după eșecul înaintării sale asupra Kievului și a anunțat că dorește să se concentreze asupra cuceririlor teritoriale din est. Ucraina a putut să-și apere capitala doar cu prețul unor eforturi considerabile, nefiind încă planificată nicio livrare de arme grele occidentale.
„Cea mai bună ofertă pe care am fi putut-o avea”
Chiar și după mai bine de doi ani de război, acordul încă pare avantajos în retrospectivă. „ A fost cea mai bună înțelegere pe care am fi putut-o avea ”, a spus pentru Die Welt un membru al delegației de negocieri ucrainene de atunci . De luni de zile, Ucraina a fost în defensivă și a suferit pierderi grele. Privind retrospectiv, atunci ea se afla într-o poziție de negociere mai puternică decât în prezent. Dacă acest război ar fi putut fi oprit după aproximativ două luni, multe vieți ar fi putut fi salvate și multe suferințe evitate.
Din articolul 18 din proiectul de acord reiese că negociatorii credeau la acea vreme că cei doi șefi de stat vor semna documentul în aprilie 2022. În timpul unui interviu televizat acordat în noiembrie 2023, negociatorul ucrainean David Arakhamia a revenit la motivul pentru care Putin și Zelensky nu au participat niciodată la mult-aşteptatul summit al păcii.
Potrivit acestuia, prim-ministrul britanic de la acea vreme, Boris Johnson , a vizitat Kievul pe 9 aprilie și a declarat că Londra nu va semna „nimic” cu Putin – și că Ucraina trebuie să continue lupta. Deși Johnson a negat ulterior această afirmație, se poate presupune că propunerea de a oferi Ucrainei garanții de securitate în acord cu Rusia eșuase deja până atunci. garanții de securitate de care Ucraina ar fi avut nevoie ca să se protejeze de Rusia în viitor.
