Consilierii politici ai partidul SPD au ajuns la o concluzie clară: decizia guvernului condus pe atunci de Gerhard Schroder, de a introduce ajutorul social Hartz IV în 2005, a dus la declinul partidului la alegerile care au urmat.
Astfel, dupa 13 ani, liderii actuali ai SPD sunt deciși să scape de povara Hartz IV, măsură care va afecta zeci de mii de oameni, printre care și mulți români.
Vicepreședintele SPD, Ralf Stegner, solicită public o alternativă pentru Hartz IV. “Sunt convins că vom reuși să aducem beneficii pieței muncii, iar la final vom avea un alt sistem”, a declarat Stegner pentru Tagesschau.
Principala alternativă agreată de partid este cea a primarului Berlinului, Michael Muller. Acesta propune un venit de bază garantat. Astfel, persoanele care vor accepta să presteze muncă în folosul comunității ar urma să fie remunerate lunar cu suma de 1200 de euro.
Banii și locurile de muncă ar urma să fie asiguraţi de autoritățile locale, cu fonduri de la guvern. “Vorbim despre locuri de muncă care deja există însă nu pot fi finanțate din bani publici, cum ar fi asigurarea curățeniei în parcuri”, a subliniat Muller.
Cine refuză o astfel de activitate, va rămâne conectat la un sistem paralel de ajutor de stat mult mai mic. În acest moment, ajutorul social Hartz IV este de 416 euro pe lună, la care se adaugă un ajutor financiar tot din partea statului, care suportă parțial cheltuielile cu chiria.
“Hartz IV nu îi încurajează pe oameni să revină pe piața muncii. Trebuie să plecăm de la premisele unui venit de bază garantat și să gândim în perspectivă”, a adăugat Stegner.
La Congresul SPD din 22 aprilie, deputata Hilde Mattheis va solicita eliminarea Hartz IV. Inițiativa nu este însă susținută de președintele partidului, Andrea Nahles, care consideră că este o întoarcere în trecut.
Măsura este însă sprijinită și de partenerul din coaliția guvernamentală CDU. Aceștia însă nu vor un venit minim garantat, care să pună semnul de egalitate între cei care muncesc și cei care nu o fac.
Liderii creștin-democraților solicită la rândul lor măsuri care să îi impulsioneze pe beneficiarii Hartz IV să își caute din nou un loc de muncă. “Vizate sunt 857.000 de persoane care nu au un loc de muncă de mai bine de 12 luni”, scrie sursa citată.
Mai mult, statul ar urma să acorde un fel de „prime de instalare“, pentru persoanele care acceptă să meargă din nou la muncă. Deja s-au alocat fondurile pentru reîntoarcere pe piața muncii a aproximativ 150.000 de oameni.
Ministrul Muncii Hubertus Heil a recunoscut pentru Bild că susține eliminarea Hartz IV și introducerea venitului de bază garantat. “Este o dezbatere necesară pe care trebuie să o purtăm. Susțin măsurile concrete și realizabile, care sunt conforme cu realitatea vieții oamenilor”, a declarat Heil. “Nu vrem să împingen șomerii de la o măsură pe termen scurt la alta, așa că am alocat 4 miliarde de euro pentru a acorda acestor oameni perspective pe termen lung pe piața muncii. Mă voi ocupa personal ca acești oameni să iasă din șomaj”, a încheiat ministrul.
Potrivit datelor Agenției federale a Muncii, la sfârșitul lui decembrie primeau ajutoarele sociale Hartz IV în jur de 6 milioane de persoane, scrie Deutsche Welle. Dintre acestea, în jur de 2 milioane (34,3%) sunt străini. Aproape jumătate dintre beneficiarii străini (959.000) provin din afara Europei și au statut de refugiați. Cel mai mare grup este cel al sirienilor, cu 588.301 persoane - ceea ce înseamnă că fiecare al zecelea beneficiar de Hartz IV în Germania provine din Siria.
438.850 din persoanele de origine străină care primesc acest ajutor financiar provin din alte state din UE, cele mai numeroase grupuri fiind bulgarii (84.334), polonezii (80.517) și românii (65.902). Pe locul doi după Siria ca țară din care provine cel mai numeros grup beneficiar de Hartz IV este Turcia: 259.447. Urmează irakienii (138.000) și afganii (99.000).
Nu oricine poate primi însă ajutoare sociale, cetățenii străini trebuie să îndeplinească anumite condiții.
Solicitanții de Hartz IV trebuie să dovedească că locuiesc legal în Germania. Cei din afara UE au nevoie de un permis de rezidență.
De la străinii care solicită Hartz IV se mai cer dovezi că nu se află în Germania doar pe termen scurt, în calitate de turiști: ei trebuie să aibă un contract de închiriere a unei locuințe în Germania, un act de înregistrare pe teritoriul Republicii Federale și un document de identitate.
Cine se află în Germania în căutarea unui loc de muncă nu poate primi sprijin financiar de la stat. Cu alte cuvinte: nu oricine are acces automat la ajutoare sociale, scrie Deutsche Welle.
Îndreptățite să primească Hartz IV sunt și persoanele care au un loc de muncă, dar care nu câștigă destul pentru a trăi din acest venit sau din ajutoare primite de la rude.
Mulți imigranți au probleme să găsească un job bine plătit, care include și asigurările sociale necesare. Din cele 32 de milioane de locuitori ai Germaniei care au locuri de muncă în care sunt garantate asigurările sociale, doar 3,5 milioane sunt străini (2017); dintre aceștia din urmă, 1,5 milioane provin din afara UE.
De exemplu, lucrători sirieni, bulgari sau români au dreptul să ceară Hartz IV dacă venitul din munca lor legală nu le acoperă cheltuielile de trai și cu chiria, mai scrie Deutsche Welle.
