Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a afirmat, luni, că nu mai acceptă insulte din partea Guvernului României, în contextul în care a avertizat de nenumărate ori autorităţile de la Bucureşti că România pierde bani din lipsa proiectelor, însă a fost apostrofată că spune lucrurilor pe nume.
"Este de datoria mea de comisar pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit şi România, despre riscul pierderilor sau dezangajărilor de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care necesită ani de zile, şi trebuie să îmi fac datoria şi să spun atunci când o ţară riscă să îşi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi. După cum ştiţi, de când am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi", a spus oficialul european, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.
Ea a arătat că în România s-a ajuns la o rată de absorbţie, pentru perioada 2007 - 2013, de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 s-a plecat de la sub 50%.
"Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte care sunt realizate, dar pentru care statul român plătea credite către BEI şi BERD. Am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene, astfel încât, pentru perioada 2007 - 2013, rata de absorbţie a crescut până la 90%. S-au pierdut două miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020, facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Pentru acest an, avem acest risc de pierderi. La începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe Programul Operaţional Regional", a continuat Creţu.
Comisarul a adăugat că, în domeniul infrastructurii, nu există deocamdată risc de pierderi pentru anul acesta, tocmai pentru că există proiecte începute anii trecuţi.
"Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, (dar - n. r.) nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureş - Iaşi, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, şi o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est", a arătat ea.
Creţu a mai spus că, deşi sunt bani pentru studii de fezabilitate, nu există nicio solicitare în acest sens.
"Eu vin acum din Grecia, unde am inaugurat un tren de mare viteză de 200 km/oră, am inaugurat drumul Salonic - Atena. Sigur, sunt proiecte care s-au întins pe câte trei perioade de programare, 20 de ani, 21 de ani, dar de aceea am spus că, odată început un drum, fiecare Guvern va fi obligat să meargă mai departe. Şi dacă noi ne oferim şi putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 şi putem programa în perioada următoare, 2021, Târgu Mureş - Iaşi să înceapă construcţia, cred că am face un pas înainte şi ar fi un pas important. Din păcate, am vazut că în şedinţa de Guvern Executivul a anunţat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei. Din punctul nostru de vedere, ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport Târgu Mureş - Iaşi este o prioritate. Deci, aşteptăm proiecte", a subliniat Corina Creţu.
Oficialul european a amintit şi de proiectele privind linia de metrou Otopeni - Gara de Nord, tronsoanele de autostradă Craiova - Piteşti, precum şi podul de la Brăila.
"Ştiţi foarte bine, autorităţile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare. Dânşii ne-au dat nişte deadline-uri care au fost deja depăşite cu mult. Să vă dau de pildă proiectul de metrou Pipera - Berceni, unde dânşii s-au angajat pe proprie răspundere, sub semnatara dânşilor, că ne vor depune în decembrie 2017 acest proiect de metrou. Ne aflăm în noiembrie 2018 şi nu-l avem depus la finanţare. Ceea ce vreau ca oamenii să înţeleagă este că din partea noastră există toată disponibilitatea, dar, atâta vreme cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza şi, deci, nu avem ce cofinanţa. Mai simplu de atât nu văd!", a susţinut comisarul.
În finalul conferinţei, Corina Creţu a ţinut să sublinieze că s-a săturat de insultele pe care i le aduc membrii Guvernului de la Bucureşti pentru faptul că spune lucrurilor pe nume.
"Aş vrea să mai adaug un lucru, în legătură cu lupta noastră pentru viitorul nostru. Ştiţi foarte bune că în disputa legată de Brexit eram cu toţii disperaţi că România şi toate celelalte ţări care sunt mai puţin dezvoltate vor pierde bani. Am reuşit nu numai să securizăm o politică de coeziune pentru toate regiunile, pentru că a fost această întrebare: 'Dacă vom finanţa toate regiunile sau regiunile mai puţin dezvoltate?' Am reuşit să menţinem acest criteriu esenţial GDP per capita, metoda Berlin, prin care România, Bulgaria şi Grecia au obţinut 10% în plus. Deci, dacă stau să mă gândesc bine, în timpul mandatului meu am încercat să vorbim despre utilizarea fondurilor europene, cel puţin aceea de a avea aceşti bani pentru 25 de ani, un sfert de secol. De aceea vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac!", a punctat Creţu.
”O spun cu toată sinceritatea de pe podiumul Comisiei Europene: avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare. (...) Din păcate, am văzut că, în şedinţa de Guvern, Guvernul a anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat. Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei”, a continuat comisarul european.
