Dacă situaţia o va impune, atunci China şi Taiwan se vor unifica chiar şi prin utilizarea forţei – a declarat preşedintele chinez Xi Jinping la 28 decembrie anul trecut, în Sala Mare a Poporului din Beijing, în cadrul unei conferinţe la care au participat mai mulţi lideri politici şi militari cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la apariţia publicaţiei „Compatrioţilor taiwanezi” – scrie The Telegraph.
Publicaţia amintită este un document programatic, apărut la data de 1 ianuarie 1979, prin care China și-a proclamat scopul politic de reunificare paşnică cu Taiwanul.
De atunci, conducerea de la Beijing a încercat de mai multe ori dezvoltarea relaţiilor cu Taipei-ul, dar a folosit şi presiuni asupra insulei în vederea reunificării.
Xi Jinping a declarat că independenţa Taiwanului contrazice logica istoriei şi duce pe un drum fără ieșre.
„Chinezii nu vor lupta împotriva chinezilor. Suntem pregătiți să lucrăm pentru reunificarea paşnică cu cea mai mare sinceritate şi cu cel mai mare efort, pentru că aceasta serveşte cel mai bine interesele amândurora” – a subliniat preşedintele chinez, adăugând însă că nu exclude nici folosirea forţei, dar numai împotriva forţelor străine sau împotriva separatiştilor, dar în nici un caz nu împotriva „compatrioţilor noştri taiwanezi”.
Pe de altă parte însă, conducerea Taiwanului a respins în mod consecvent şi categoric ideea unificării cu China.
Preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, în discursul său de anul nou a declarat: „Noi nu am acceptat niciodată consensul din 1992, în care în opinia guvernului de la Beijing este vorba despre unitatea Chinei”. (Este vorba despre o înţelegere verbală la nivel de experţi, care a avut loc în anul 1992, atunci când părţile pregăteau întâlnirea de nivel înalt între cele două delegaţii. Cu acea ocazie, părţile au fost de acord că există doar o singură China, însă fiecare a dat o altă interpretare acestui concept. Taiwanezii au pornit de la ideea că Taiwanul este de fapt China unică, care ar îngloba şi Republica Populară Chineză. n. r.)
Tsai Ing-wen a considerat că discursul citat mai sus al lui Xi Jinping doar a agravat scepticismul lor.
Comentatorii occidentali sunt de părere că rezervele doamnei Tsai faţă de unificarea celor două state sunt fondate.
Principiul „o ţară – două sisteme” nici în cazul Hongkong-ului nu funcţionează bine.
Fosta colonie britanică, care a revenit la China cu 22 de ani în urmă, a primit un statut special cu mai multe privilegii. Guvernul din Beijing încearcă însă să limiteze cât mai mult autonomia teritoriului şi nu se poate exclude că ar proceda la fel şi cu Taiwanul.
Relaţiile dintre Beijing şi Taipei s-au deteriorat în ultimii doi ani, de când a ajuns la putere preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen, favorabilă unei independenţe oficiale a Taiwanului.
În urmă cu câteva zile, armata chineză ameninţa insula că "se va regăsi în impas dacă va încerca să recurgă la forţă pentru a împiedica reunificarea cu China continentală".
Observatorii mai notează că de când a ajuns la putere în 2012, preşedintele Xi Jinping a tot modernizat trupele armatei comuniste graţie unor investiţii colosale, scrie rfi.ro.
Nu poate fi întâmplător că în Statele Unite tocmai luni, doar cu câteva ore după discursul preşedintelui Tsai Ing-wen. s-a adoptat legea care reafirmă determinarea Statelor Unite de a rămâne alături de Taiwan. .
Ministerul de Externe chinez a condamnat acest gest, despre care spune că periclitează relaţiile celor două ţări şi pacea în Strâmtoarea Taiwan.
Potrivit opiniei lui Xi Jinping – care după Mao Zedong pare că este cel mai puternic conducător al Chinei – Taiwanul este parte a politicii interne chineze, şi nu se poate permite amestecul altor ţări în viaţa ţării.
Controlul asupra Taiwanului – o insulă care azi are 23 de milioane de locuitori – în perioada anilor 1895 – 1945 a fost exercitat de Imperiul Japonez.
În al doilea război mondial insula a fost cucerită de Republica Chineză în cadrul celui de-al doilea război chinezo-japonez.
Cu patru ani mai târziu naţionaliştii chinezi au pierdut războiul cu comuniştii şi sub conducerea generalului Chiang Kai-shek s-au refugiat în Taiwan. Atunci aproximativ două milioane de chinezi s-au retras în Taiwan.
Insula este revendicată de Republica Populară Chineză, care se consideră urmaşul de drept al Republicii Chineze.
Relaţia Statelor Unite cu China şi cu Taiwan a fost una oscilantă. Imediat după cel de-al doilea război mondial SUA s-a poziţionat de partea Taiwanului.
