China a dispus să se efectueze o anchetă în vederea verificării declaraţilor unui cercetător chinez care a dat asigurări că a adus pe lume primii bebeluşi modificaţi genetic din Istorie, un act denunţat de mulţi cercetători drept ”o nebunie”. Consternarea în lumea științifică este totală.
Vestea pică într-un moment în care cercetători din întreaga lume discută despre modul în care tehnologia ar trebui folosită în cazul oamenilor, în cadrul celui de-al doilea Summit Internațional privind Editarea Genetică, scrie Der Tagesspiegel.
He Jiankui, un profesor la Universitatea din Shenzhen, în provincia Guangdong (sud), a anunţat într-un videoclip difuzat luni pe YouTube naşterea ”acum câteva săptămâni” a doi gemeni al căror ADN a fost modificat.
Intervenție pe ADN
Omul de ştiinţă care a luat parte la experiment a declarat că s-ar fi intervenit asupra ADN-ului a șapte embrioni, dar că o singură sarcină dintre cele vizate a fost dusă la capăt, o sarcină gemelară.
Scopul nu a fost acela de a vindeca sau a preveni o boală moştenită, ci de încerca să ofere rezistenţă faţă de o infecţie cu virusul HIV.
Editarea genelor fetuşilor funcţionează ca un fel de foarfecă la nivel molecular, fiind capabilă să îndepărteze, selectiv, anumite gene sau părţi din acestea.
Mulţi oameni de ştiinţă consideră că tehnica de editare a ADN-ului nu este sigură şi au calificat intervenţia chinezilor drept un experiment pe oameni.
Cercetătorul chinez susține că a dorit ca prin acest experiment să îi facă pe copii să trăiască fără a fi afectați de HIV. Comunitatea științifică susține însă că există metode mai simple care nu necesită intervenția pe linie genetică.
Astfel, riscul transmiterii infecției cu HIV la copil este minim, dacă virusul HI este nedetectabil în sânge, ceea ce în ziua de azi se poate obține cu medicație. Această explicație sugerează, de fapt, că omul de știință chinez nu a avut o motivație medicală pentru acțiunea sa, mai scrie Der Tagesspiegel.
Premieră medicală autoproclamată
Această premieră medicală autoproclamată nu a fost verificată în mod independent, în contextul în care rezultatele echipei chineze nu au făcut obiectul unei publicări în vreo revistă ştiinţifică, dar cercetătorul care a luat parte la el spune că este cât se poate de adevărat. Părinţii refuză să fie identificaţi.
Der Tagesspiegel precizează că doar într-o bază de date chineză în care sunt înregistrate studii clinice există o intrare care ar putea corespunde cu datele privind acest experiment pe oameni.
Only in a Chinese database, in which clinical studies are registered, is there a corresponding entry .
Peste 100 de cercetători chinezi, în principal biologi şi medici, au deplâns, într-un comunicat, o ”nebunie” care aplică ”o lovitură importantă reputaţiei mondiale şi dezvoltării cercetării biomedicale în China”.
Ce spune cercetătorul chinez
”Simt o mare responsabilitate, nu de a face pentru prima dată un lucru, ci de a-l face un exemplu, cum să facem astfel de lucruri, luând în considerare moralitatea societăţii şi impactul asupra publicului”, a declarat He Jiankui.
”Am cerut autorităţilor sanitare din provincia Guangdong să deschidă imediat o anchetă minuţioasă cu scopul de a stabili faptele”, a reacţionat luni Comisia Naţională chineză de Sănătate, care a subliniat că ”acordă o mare importanţă cazului”.
Anunţul lui He Jiankui a provocat un val de critici în comunitatea ştiinţifidă mondială, inclusiv în instituţia de bază a cercetătorului, Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Sud, care l-a dezavuat şi s-a declarat ”profund şocată”.
Cercetătorul, care s-a format la Stanford, în Statele Unite, şi conduce un laborator specializat în genom la Shenzhen, spune că a folosit tehnica Crispr-Cas9 - aşa-zisa ”foarfecă genetică”. Ea permite înlăturarea şi înlocuirea unor părţi nedorite ale genomului, aşa cum se se corectează o greşeală de tastare pe computer.
Gemenele - numite "Lulu" şi "Nana" - s-au născut în urma unei fecundări in vitro, pe baza unor embrioni modificaţi şi implantaţi în uterul mamei.
”Ştiu că probabil este primul caz din lume şi dacă nu este sigur sau dacă vor fi probleme, atunci ar putea afecta întregul domeniu şi oamenii şi-ar putea pierde încrederea în noua tehnologie”, a mai declarat cercetătorul pus acum la zid de comunitatea științifică.
